Inca de dimineata aveam starea asta! in timp ce-mi alunecau picioarele in pufosii papuci de casa, ma gandeam ce-ar trebui sa fac ca sa ma intorc in pat! sa sun la munca si sa spun direct ca nu am chef! nu chef, nu azi! pur si simplu! apoi mi-am zis ca nu am atata sange-n ...incat sa scot asa "neobrazare" la prima clipire a diminetii, asa ca am mers inainte! mai degraba am fugit! dupa autobuz, sau ma rog..in intampinarea lui! chiar imi dau silinta sa plec si eu ca omul normal din casa, dar cum plec mai mult cu spatele catre birou...nu-mi iese domle, nu-mi iese! :)
Pe parcursul zilei (in putinele secunde libere) imi tot faceam planuri vitejesti, cum sa mergem acolo, sa sunam dincolo, sa vizitam pe acolo.....Ei bine, cand am plecat de la birou (cursa de 100m garduri in toata regula!), ma palise o leeeeeneeee, din aceea crunta! care ar tzipa daca ar avea gura! :) nu sunt in stare nici sa tin cartea in mana, nici sa tin ochii pe ecran, dar nu am chef de niiiiiimiiiic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu