sâmbătă, 27 iunie 2015

Și zbârnâi!


Postare de vineri la birou


Cand auzeam la antrenamente ‘‘ si acu‘ relaxati-va cu joc de glezne‘‘ mi se parea ca omu a mancat sarcasm pe paine de dimineata!
Cum adica sa ma relaxez facand ceva ce presupune deplasarea cu viteza din punctul A in punctul B?
Cu timpul insa ajunsesem sa fac joc de glezne si in timp ce ma spalam pe dinti dimineata! (daca ma gandesc bine cred ca omu’ ne baga ceva subliminale cand ne privea voios de dimineata!...)
Relaxare facand ceva….
Asa si azi! O zi insorita, cu cateva pensule fine de nori albi, lumea imbracata casual de parca veniseram la petrecere, zgomote infundate de dopuri sub presiune desfacute ( apa minerala, nu suntem chiar de capul nostru aici), si……joc de glezne! :) facand un task recomandat posesorilor de insomnii! Ma luptam cu ochii sa ii tin deschisi, si cu mintea sa stea aici langa mine, la sacrificiu, in loc sa umble teleleu la zeci si sute de kilometri departare.
Fetele imi trimit poze din vacante, ce tupeu! :) sa stai la soare, cu degetele in nisip…pff n-as putea! :)
O sa vina si vacanta noastra, ne trebuie rabdare pana atunci :)
Si uite asa mi-a luat-o mintea la plimbare! Am pornit cu constatarea ca de la nunta incoace avem niste vacante de vara interesante! :) nu le pot compara cu vacantele de pana la nunta! Si asa mi-am adus aminte de o intrebare pusa de cineva: ‘’cum e relatia dintre doua persoane dupa nunta?’’ Raspund acum la fel cum am raspuns si atunci: ‘’MEGA-Super!’’, fara sa stau pe ganduri!
Ma gandeam si eu in tinerete, ca naaaa..se (de)lasa oamenii, mai auzeam si studiile ‘’cercetatorilor britanici’’ care puneau verdictul de 3 ani pe dragoste..Mi-era ‘’cu jena’’…pana l-am intalnit pe el!
Si uite! Nu ne-am lasat, nu ne-am delasat, am inflorit, ne-am facut mai frumosi, ne-au mai crescut si sufletele (nitel), si ne-am desavarsit cu minunea noastra cu zulufi si ‘‘gula male‘‘ vorba mogaldelului :)
E bine dupa nunta :) te implineste dragostea! :)
 
Uite ca sunt bune si zilele cu ‘‘joc de glezne‘‘!

Sweet ones


joi, 25 iunie 2015

My agenda is full

Am decis cu ceva vreme in urma sa nu mai galopez. Rectific: sa incerc sa nu mai galopez prin viata, atat cat se poate.
Asteptam cu nerabdare sa treaca saptamana  ca sa vina weekendul. Dadeam 5 zile pt doua. E drept ca vedeam cele 5 zile ca pe un joc de glezne, cu program relativ fix, uneori pus pe Repeat. Si ingramadeam ca inecatul totul in cele doua zile de weekend: momente de relax cu treburi neterminate in timpul saptamanii, plimbare plus joaca cu cumparaturi, filme, carti, gatit. Si trecea weekendul ca si cand nu ar fi fost.
Asteptam sa treaca toamna cu ploile si frigul ei ca sa vina iarna cu zapezile, sarbatorile si frigul ei. Cu turta dulce, cozonacii, paturile crosetate, cafelele calde si povestile in noptile scurte.
Asteptam cu nerabdare sa treca iarna ca sa vina primavara, cu pomii infloriti si toate explozia de verde si luminos.
Asteptam sa treaca primavara ca sa vina vara cu concediul ei, cu tricourile si fustele, cu sandalele, cu pepenii rosii, cu ciresele si cafelele reci, baute la terasa sau in diminetile insorite pe balcon.
Asteptam sa treaca vara ca sa vina toamna cu castanele coapte, vinul fiert, copacii auriti si ceaiul aromat, cu uggshii si puloverele colorate.
Un cerc vicios ce parea fara iesire.
Pana cand am zis (cineva m-a ajutat) ca fiecare zi are o comoara de descoperit. Fiecare zi e un dar. Nu sunt vorbe goale, au fost si zile atat de proaste incat cautam cu lupa un ceva bun de tinut minte. Au fost zile atat de proaste incat ma durea dimineata cand deschideam ochii. Insa aproape de fiecare data, pana la sfarsitul zilei aparea si acel ceva care explica totul. Pt ca e un rost in toate!
Si vedeam rasplata, in ziua urmatoare, si in amintirile ce mi-au ramas in suflet. In fiecare zi in care ma misc, rad, glumesc, plang, ma enervez, vb cu ai mei. Vb cu prietenii, merg la un job care inca imi place, ma bucur de lumea ce o vad in jur, ajung acasa. ACASA! Unde imi sunt baietii, unde oboseala nu dispare, e doar atenuata de fericire.
Nu mai sunt in goana dupa weekend, sunt ocupata cu toate zilele pana atunci.

miercuri, 24 iunie 2015

A jungle out there



Netul…acel MUST fara de care nu se poate! Serios, pe oricine ai intreba acum, ti-ar zice ca nu poate o zi fara! Ca e FB, viber, whatsap, Instagram, mess, email banal..in toate formele lui, nu se poate fara!

E drept ca ma numar printer acei ‘’oricine’’!..cand ne-am mutat in noua casa, internetul a fost primul abonament incheiat, e drept ca utilitatile sunt incluse aici in chirie, dar totusi..

E la fel de adevarat ca fara net pe mobil intro tara straina nu te prea descurci..Pornind de la simplele harti ale orasului, trasee pt metrouri si autobuze, adrese pt magazine si diverse institutii, netul pe mobil nu e un moft.

Nu putem pleca in vacanta fara net, rezervarile sunt acolo. Tot acolo si parerile celor ce si-au desfatat simtutile.

Ar fi fost imposibil sa ne gasim locuinta fara net, toate vizionarile se programau asa. Tot acolo mergeau si formularele.

Facturile…pe net. Am si uitat ce inseamna statul la o coada! Cu exceptia cozilor de la casele de marcat..unde o casa cu 3 persoane e aglomerata..
 
Apoi cum altfel sa tinem neamurile si prietenii la curent cu nazdravaniile mogaldelului (si ale noastre) fara net? Vorbind doar la telefon? Nop..si ala e tot pe net!

Jurnalul meu, tot pe net..din ratiuni tehnice e drept, pt ca ne-ar fi trebuit un depozit unde sa imi tot adun jurnalele scrise..

Am avut astfel ocazia sa cunosc oameni, de toate felurile. Unii mi-au impresionat corasonul prin puterea si frumusetea lor. Altii m-au socat..socat e cuvantul definitoriu pt mine. Pt ca nu concep ca unii pot fi atat de rai, superficiali, trufasi..Ca unii pot fi altfel!
 
Concluzie rapida: nu se poate fara!

 

Insa…ce mi se pare sufocant e prezenta nedorita a netului in viata mea.

Pornind de la batranele spamuri si reclame ce apar cu lunile dupa o cautare scurta de nush ce produs, ajungand pana la libertatea cu care oricine iti poate invada viata. Un prieten la IT si gata, ai spart casuta de email  a cuiva. Te-ai invartit in cele mai profunde incaperi ale sufletului cuiva. Te-ai simtit un zeu pt ca stii tot, aflii tot, poti tot! O simpla cautare de nume pe net si poti sa fii stalker pe vecie! Stai conectat cu toate noutatile din viata cuiva. Si nu te limitezi doar la a astii, ci, zeu fiind, ajungi sa iti dai cu parerea, sa judeci, sa pui calificative. Sa spui mai departe, sa infloresti, sa adaugi, sa sune bine. Sa te razbuni, sa faci rau, sa strici. Posibilitatile sunt doar limitate de curatenia constiintei.

 

S-ar gasi unii sa zica: ‚‘nu mai folosi nici tu netul, nu mai posta, nu mai scrie‘‘. Nu vreau sa fac asta, pot, dar nu vreau. Pt ca mi-as ingradi singura libertatea din cauza altora. Si nu vreau sa fac asta.

 

Uneori ma ten ca unele lucruri nu se vor schimba vreodata, ma tem ca mereu vor fi astfel de oameni, ‘bagaciosi in viata altora, poate si doar pt ca e o trasatura a oamenilor sa fie curiosi. Alteori sper intro utopie…ca fiecare o sa isi vada de viata lui, din bun-simt!..repet, utopie!

 

Gata, atat cu postarea asta! Trebuie sa caut o reteta cu creveti. Pe net..

duminică, 21 iunie 2015

Trio




Are you in for a scoop?






Sunday evening


In His Grace

"Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca? Ca dupa toate acestea se straduiesc paganii; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei. 6, 22-33). "

joi, 18 iunie 2015

Soo fresh







Delicat

Aaa...e un sensibil!
sau ce drama Queen! ziceam cand aveam chef de o gluma!
Am fost ca un piper in copilarie, iute, nu stateam prea mult pe ganduri, apriga la manie, mai scapam cate o scatoalca cand era nevoie. Baietoasa nu gluma!

Apoi mi-a trebuit mie sa citesc, mult! Cate 3 carti aveam pe noptiera, doua pe care le citeam in paralel si a treia pe care trebuia sa o stiu de rezerva.
Mi-a trebuit mie sa ma pun in locul oamenilor, sa ii inteleg, sa ii cunosc..
Am ajuns asa campioana mondiala la despicat firul in patru (m-a medaliat Rontzi ieri), dar si la categoria "mama ranitilor". E foarte posibil sa fie o medalie la mega-corectitudine si perfectiune. Si pt ca imi place matematica o sa tot trebuiasca sa fac probleme din culegere.... (nu, nu vb de mate-mate acum).

Am ajuns o delicata, Haha.
Parti bune: nu am lasat balta pe nimeni, dorm linistita cand pun capul pe perna, nu ma mustra constiinta, sunt constienta de tot ceea ce traiesc. Nu sunt un robotel care produce, caut sa traiesc fericirea. Sunt recunoscatoare.
Parti rele: fiecare neadevar, nedreptate, rautate, doare mult. Fie ca mi se intampla mie, sau altora.
Si e un cerc vicios, pt ca incep sa analizez, sa despic firul in patru, sa inteleg.
Cand as putea bine sa o iau ca pe o joaca! Jeez...mi-e greu pana si sa scriu asta!

Some shades of grey..







miercuri, 17 iunie 2015

Breeze

Mi se intampla sa ma gandesc ce faceam acum un an vremea asta, acu trei ani...Si ma uit in urma, ma minunez de cate s-au intamplat, ma bucur de cele bune, stiu ca fara El nu ar fi fost, ii sunt recunoscatoare! Apoi imi vin in minte si cele care au durut....dar cat de mult m-am schimbat din cauza lor! Si in final mi-a fost bine.
Nu mă pierd n amintiri, imi prinde bine sa stiu unde sunt acum.
Și ma uit in zare, prin geamul larg deschis. Aerul asta de dimineata linistita parca miroase a mare!..stiu ca lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie.