sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Un vis alb

Am schimbat fila calendarului.
Peste o luna suntem in Craciun.
Nu o sa fie zapada, si nici noi nu o sa fim in mijlocul lor.
Ramanem mai multi aici, acasa aici, pt ca asa tb.
Stateam toti adunati la cafea si  am inceput sa vorbim si de lucruri serioase (de data asta).
Si toti, fara exceptie, am spus acelasi lucru: cu cat incerci sa nu mai intelegi "de ce-ul" cu atat doza de frustrare-nemultumire scade.
Din toate intamplarile dificile, am iesit mai buni.
Nu suntem reci si fara suflet, nu am ales banii in locul sentimentelor, am vrut doar altceva de la viata.
Nu tb sa ne inteleaga nimeni, nu tb sa ne scuzam sau explicam, nu tb sa ne judece nimeni.
Nu inseamna ca noi am fost mai curajosi sau mai destepti cand am ales calea asta.
Inseamna doar ca in acel punct al vietii noastre, nu aveam o alta alegere mai buna.
Stim ca pt alegerea asta, numarul prietenilor o sa mai scada.
Daaaaar, imi rasuna in urechi cuvintele unui coleg :"prieteni? nu, nu cred ca mai avem asta..cati din prieteni ar face totul pt tine, daca ai avea nevoie, in miez de noapte, orice? avem cunostinte ff multe, dar prieteni mai deloc".
Am sarit repede sa il contrazic! eu cred ca am prieteni care ar face asta, pt care as face asta. E drept ca sunt mai putini decat erau acu 3-5-7 ani.
E adevarat..insa cred ca aceia erau oameni-episod. Cei de cursa lunga sunt inca aici, chiar daca fizic ne despart oceane.
Cu parintii e altfel..doare distanta, dar atata vreme cat ne vedem de cateva ori pe an, e bine. Vorbim zilnic (thank you Viber), de cateva ori, ne vedem prin poze si live si suntem mai apropiati ca atunci cand eram impreuna. Distanta si dorul ne-au invatat sa ne apropiem, si pt asta suntem norocosi.
Nu o sa miroasa a sarmale sau cozonac de Sarbatori, pt ca nu ne pricepem la astea ca mama, o sa miroasa a curcan si budinca si vin fiert. Si or sa fie colinde, in biserica noastra, si o sa fie prieteni, cei noi. Si o sa fie Boxing day, o sa daruim si o sa cumpaturim oferte.
O sa fim bine, pt ca asa a fost mereu.
Dar stii ce? visez la un Craciun alb, cu ai nostri colindand la usa..


miercuri, 23 noiembrie 2016

Un cuib

As putea sa dorm, stiu.
Visez ca ajung acasa, pun totul pe pauza, o zi, si dorm.
Dar uite, nu pot.
Mogaldel s-a cuibarit in patul nostru, ca un matzuc infasurat in paturile noastre fluffy. Toarce incet, si mi-a prins in manuta o suvita de par, ca atunci cand era bebel.
Si as putea sa dorm, dar nu pot. Pt ca nu vreau sa treaca timpul asta, nu vreau sa fie un moment intro seara.
Orasul isi vede de treaba, ii aud zumzetul in spatele geamului. Imi imaginez pe toti grabiti, mergand in directii precise. Ca mine, in oricare alta zi. Dar acum, aici, intre paturile noastre pufoase, eu mangai un zulufat, mic si obosit. A avut o zi plina, au impodobit bradul..de fapt s-au jucat catch me in biserica :) Si e asa bine, incat nu vreau sa inchid ochii, nici cat sa clipesc.

marți, 22 noiembrie 2016

Not there yet

Recunosc, a fost mai greu. Cu dureri, frustrari, lacrimi ascunse prin bai, dezolari.
Si de-asta acum nu-mi vine sa zic ca acum e greu.
Insa...sunt in acea perioada in care nu stiu daca e noapte sau dimineata devreme, daca e marti sau vineri, daca e pranz sau dupa-masa.
Am agenda, calendar electronic..si tot nu e de ajuns.
Am gandurile in o mie de directii, incerc sa fiu atenta la cei cu care vb, sa tin minte cine-ce-si-cum. Nu-mi iese, si am acceptat asta. Tb sa mai accepte si ei..
Azi, am aflat ca nu sunt singura, ca si altii au socul ca marti nu e vineri, sau ca pinul cardului poate fi uitat cu desavarsire desi l-ai folosit cu o zi inainte.
Si am mai invatat ceva: sa pui ceasul inainte cu 20 de minute ca sa fii sigur ca nu intarzii.
O pastila de chill?

duminică, 20 noiembrie 2016

Chia Girl meets New Girl

Love💚Love💚Love💚
Sooo funny!

Ce aduni?

"Unui bogat i-a rodit din belsug tarina. Si el cugeta in sine, zicand: Ce voi face, ca n-am unde sa adun roadele mele? Si a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitnitele mele si mai mari le voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele; Si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! In aceasta noapte voi cere de la tine sufletul tau. Si cele ce a pregatit ale cui vor fi? Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se imbogateste in Dumnezeu" (Luca 12, 16-21)

And now snow please


💖💛💖💛💗💛💖

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

He brings me flowers






Combinatia de dimineata










Soo cold


Prima dimineata de weekend.
Te trezesti fresh, plina de nerabdare sa inceapa o noua zi.
Cobori sa faci cafeaua. Mai e...poate de-o lingurita.
Ca esti mai zurli in weekend e clar.
Iei pe tine pantalonii de piele. Aia de weekend. Angry boots in picioare. Parul ravasit nitel, sa fie in acord. Haina peste si la drum.
Supermarketul de langa e deschis non-stop, yaaay.
Te avanti afara, elanul de weekend te faci sa stralucesti si fara makeup.
Pana la primul semafor. Cand dardaiala de dinti suna a muzicuta. Si nimeni nu ti-a zis ca pantalonii de piele nu tin cald cand e ger.
Rasucirea pe calcaie si inapoi acasa.
Sunt bune si mandarinele..

vineri, 18 noiembrie 2016

marți, 15 noiembrie 2016

Nice and dizzy

E seara, desi ar tb sa spun ca e noapte, seara era pe la 3 si un pic cand incepuse sa se intunece. Pedalez pe trainer si ma uit la fii-meu cum se invarte in jurul axei proprii cantand cu taica-su "because it bit my finger so/ which finger did he bite/ this little finger on my right!"
Se invarte constiincios pana pica jos, ca un mosulet ametit.
De ce? pt ca e funny zice.
Si ma intreb de ce i-ar place nauceala aia de cap, cu busitura de rigoare cand pica in poponeata..Nu se lasa, e in plin avant rotativ.
Incerc sa-i propun ceva msi constructiv, poate chiar o motzaiala in fotoliu puf.  Ma ignora gratios.
In timp ce il vad impleticindu-se bebeleste, ma paleste ideea. Seamana cu noi. Si acu zic doar de mine, ca sa nu jignesc Ubitu. Sunt ca fii-meu.
Ma invart in jurul axei proprii, intrun mod total neconstructiv, privind din afara. Ma angrenez in fapte, adevarata cruciada a dreptatii, chiar daca nu-i a mea lupta. Ma dau peste cap sa gasesc solutii si argumente. Pana ametesc si plec acasa cu cearcane asortate la inserarea de afara.
Cand mi-oi invata lectia? ca ar fi cazul...serios, am o varsta, cositele mele blonde sigur au si fire albe.
Woow ce faine is ghetele! opreste pui, ca ma bate un gand!
Intru-n magazin in pas saltat, le inhat. Sunt faine, asa de razboinic. Nu sunt office, dar e cu "si ce daca". Le iau. Urc inapoi in dad's taxi.
Serios, semaforul asta postat aici imi da batai de cap. Imi sar toate in ochi in asteptarea verdelui.
Uit de cearcane pana ajung acasa.
Nice and dizzy.
Pt ca e funny.