sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Un vis alb

Am schimbat fila calendarului.
Peste o luna suntem in Craciun.
Nu o sa fie zapada, si nici noi nu o sa fim in mijlocul lor.
Ramanem mai multi aici, acasa aici, pt ca asa tb.
Stateam toti adunati la cafea si  am inceput sa vorbim si de lucruri serioase (de data asta).
Si toti, fara exceptie, am spus acelasi lucru: cu cat incerci sa nu mai intelegi "de ce-ul" cu atat doza de frustrare-nemultumire scade.
Din toate intamplarile dificile, am iesit mai buni.
Nu suntem reci si fara suflet, nu am ales banii in locul sentimentelor, am vrut doar altceva de la viata.
Nu tb sa ne inteleaga nimeni, nu tb sa ne scuzam sau explicam, nu tb sa ne judece nimeni.
Nu inseamna ca noi am fost mai curajosi sau mai destepti cand am ales calea asta.
Inseamna doar ca in acel punct al vietii noastre, nu aveam o alta alegere mai buna.
Stim ca pt alegerea asta, numarul prietenilor o sa mai scada.
Daaaaar, imi rasuna in urechi cuvintele unui coleg :"prieteni? nu, nu cred ca mai avem asta..cati din prieteni ar face totul pt tine, daca ai avea nevoie, in miez de noapte, orice? avem cunostinte ff multe, dar prieteni mai deloc".
Am sarit repede sa il contrazic! eu cred ca am prieteni care ar face asta, pt care as face asta. E drept ca sunt mai putini decat erau acu 3-5-7 ani.
E adevarat..insa cred ca aceia erau oameni-episod. Cei de cursa lunga sunt inca aici, chiar daca fizic ne despart oceane.
Cu parintii e altfel..doare distanta, dar atata vreme cat ne vedem de cateva ori pe an, e bine. Vorbim zilnic (thank you Viber), de cateva ori, ne vedem prin poze si live si suntem mai apropiati ca atunci cand eram impreuna. Distanta si dorul ne-au invatat sa ne apropiem, si pt asta suntem norocosi.
Nu o sa miroasa a sarmale sau cozonac de Sarbatori, pt ca nu ne pricepem la astea ca mama, o sa miroasa a curcan si budinca si vin fiert. Si or sa fie colinde, in biserica noastra, si o sa fie prieteni, cei noi. Si o sa fie Boxing day, o sa daruim si o sa cumpaturim oferte.
O sa fim bine, pt ca asa a fost mereu.
Dar stii ce? visez la un Craciun alb, cu ai nostri colindand la usa..


11 comentarii:

  1. May all your (white) dreams and wishes come true....
    Hugs!

    RăspundețiȘtergere
  2. Prietenii de cursa lunga, cum bine le zici, te vor intelege orice alegere ai face. Ba, s-ar putea sa te inteleaga uneori mai bine decat propria familie. Conteaza ca voi sa simtiti ca ati mers pe drumul care vi se potriveste, restul sunt doar amanunte.

    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. Da....dar tu deja ii ai pe ai tai aproape
      Asa ca e un vis pe jumătate împlinit ;)

      Ștergere
  4. Eheeei... nu-i chiar asa. Mama si surorile mele sunt in strainatate, numai fratele meu e cat de cat mai aproape, dar si pana la el la tara am de mers ceva km cu masina :) Dar e bine ca eu nu sufar de singuratate in general :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Uneori, dorințele devin realitate. Sper să ai parte de Crăciunul alb, tradițional la care visezi :)
    O seară caldă și liniștită îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))))
      Multumi, il vreau alb si cu colindătorii mei aici,dar după tradiția de aici ;p

      Ștergere