I found my dress!!!!!!!

I found my dress! I found my dress! I found my dress! I found my dress! I found my dress! :))))
Imi tot imaginam cum ar trebui sa fie ziua aceasta! si asa a fost! mai mult chiar! :)
Neaparat soare, frumos afara, usoara adiere de vant..dimineata: trezeala cu pupaceala de dimineata, apoi repede micul dejun pe fuga (la "iarba verde", in varful patului adica), tzopa la dush si zbughit pe usa afara! emotii pe mine si pe sorela, jumatatea statea calm si concentrat la drum (s-a oferit scumpelul sa faca pe soferul si sa ne duca peste tot si mare noroc am avut! ). Mergem la primul magazin..iaaaacs!!! iar eterna mea intrebare! de ce majoritatea rochiilor de mireasa sunt supraincarcate, supraimpaietate, pietre peste tot, umflate si bombate de zici ca se vand gogosari, nu rochii!?! iesim din magazin, pasim catre al doilea, aici parca parca..mai aveam de unde alege! problema era ca modelul putea sa ajunga in tzara cam la limita pana la nunta..imi si imaginam: emotii, inima stransa, vine rochia, nu vine..too much pressure! dar, sa nu intram in panica! mergem si in al treilea magazin! aici deja invatasem ritualul: ia juponul, na juponul, mainile sus, lasa rochia sa cada..gata, am invatat! doar ca rochia era prea grea, nu puteam respira darmite sa mai tzopai sau dansez cu ea! aceeasi poveste cu termenul in care poate ajunge modelul..Plus ca nici o rochie probata nu mi-era intrutotul pe plac!..deja simteam tremur in stomac, usoara teama in ganduri..Orele fugeau de-acum! Traversam orasul in graba, pe drum incercam sa ma linistesc, priveam cerul albastru mumos, norii pufosi incremeniti pe cer, un pic de verde printre blocuri..hai ca s-a dus stresul! intram in magazin, zeci de rochii peste tot, incep sa probez, rochite peste rochite, deja incepusem sa ma bosumflu..oare chiar trebuie sa fac compromis la rochita?! incepeam sa caut elemente din rochite care sa-mi fie pe plac..La un moment dat, pe cand ieseam din cabina si ma indreptam spre oglinzi, imi aud sora zicand :"Asta e! asta o sa-i placa!". Ma uit catre sora mea si inghet pe loc!
(Paranteza: pana sa caut rochita, ma tot gandeam "de unde o sa stiu ca ACEEA o sa fie rochita, de unde stiu ca o sa-mi placa si peste 2 luni?"..Aceeasi problema cu retetele de prajituri: "faina in aluat cat cuprinde"! de unde stiu cat cuprinde? ce sa cuprinda? vasul? masa?...ei bine, lumea zicea ca o sa stiu cand o s-o vad!)
Vad rochita..este tot ce cautam! :)) ( si nu pot sa dau detalii despre rochita pt ca nu vreau sa stie jumatatea cum arata rochita! trebuie sa astepte pana in ziua nuntii! :) ) o probez..plangeam amandoua, vanzatoarea era emotionata si ea, ne tremurau mainile la toate trei! :) Asta e! nu mai vreau alta! am simtit cu fiecare celula ca "asta e!" :) de atunci, rad cu gura pana la urechi de fiecare data cand ma gandesc la rochita! e usoara, e superfinuta, e cum am visat! si nu e foarte scumpa..;p si e a mea!! trebuie sa mai astept 2 saptamani pana vine modelul in tzara, 2 saptamani cu emotii, dar am incredere ca o sa fie asa cum trebuie! Cineva are grija de noi! :)
Am plecat din magazin, usoara ca un fulg! fara griji, doar cu zambete! mergem sa cautam si rochita surorii, alta portie de ras la cabina de proba :) am gasit superbenie de rochita si pt ea, hai sa bem o cafea, o limonada..orice! jumatatea era terminata de caldura (in toate orele acestea el ne-a asteptat cumintel in masina..manca-l-ar mama, si nu s-a plictisit!). Urcam la terasa, tot orasul se intindea in fatza ochilor, limonada rece, cafeluta cremoasa (gata cu dulciurile de acum!)..o desfatare! :)
Apoi fuga dupa fructe, drumul catre casa..din cand in cand ne surprindeam cu "rochita!" si zambeam amandoua cat ne tinea gura! :)
Azi e o zi minunata! :)