I still see you

- Esti nebun, cum de ai vorbit cu ea in romana? De unde stiai ca e romanca?
- Ce ai mai? Dupa haine! Doar ale noastre isi arunca un sacou peste rochia de botez sau cununie si vin la munca!

Din inertie sar sa il contrazic. Ca deh, sisterhood power! Dar nu pot......pt ca le stiu tiparul. Nu e de ajuns ca ele se imbraca "cum trebuie" dar cu privirea "aia" ele stiu cine "nu se imbraca cum trebuie". Stii privirea, usor mirata, ochii rimelati, in forma de migdala, de deasupra unor pometi conturati, te masoara din cap pana in picioare si iar in sus, apoi urmeaza fie un zambet inabusit fie un colt de gura strambat, mai ales daca nu detecteaza vreo initiala imprimata pe haine sau accesorii.
Englezoaicele nu au scapare pt ca ...mna, nu tuturor le iese.

Incerc sa il contrazic, dar nu. Nu pana la capat. Nu sunt toate asa. Dar in mare parte da, mai ales cele venite din Bucuresti. Si oricat de girls power, vad si eu asta.

Piticu se uita pe youtube, initial la ceva desene, acum clickaieste in toate directiile. Mai arunc cate un ochi sa fiu sigura ca nu da vreau like aiurea sau nu lasa vreun o98879kklhhhftk ca si comment pe undeva. Si numai ca incepe! Un glas suav de donsoara! Engleza cu ceva accent. Mai, asta e romanca! Ba nu, ca o cheama Ali! O fi ceva arabesc?are si ceva trasaturi..Il shushui pe pitic de la ecran, sa ma uit mai bine. Povesteste (si ilustreaza) donsoara, cum sa nu te machiezi, pe jumate de fatza e "asa nu", pe cealalta jumate e "asa da". Idee mega-faina, pt ca teoretic e cu ajutor. Mai, vad filmu pana la capat. Si ma ia cu strambat in coltul gurii.
Nu pt produse, nu pt tehnica de machiaj, chiar mega de avord cu tot. Dar nu pot cu aroganta, cu ochii dati peste cap si cu exprimarile "asa faceti voi, deee ceee?" Nu pot cu chestiile astea judgemental, dar deloc.

De la wiki citire

Cred in asta. Nu pt ca e in trend, nu pt ca am ceva contra baietilor, ci pt ca suntem intrun moment al societatii in care chiar avem nevoie.
Nu sunt un animal de companie, aka ahtiata dupa cariera cu orice pret. Nu am un plan, am doar o pasiune. Si am transformat-o intro ocupatie. Sunt printre putinii care fac exact ce le place, sunt intrun anumit punct, dar vreau mai mult, pt ca pot si pt ca am facut destul. Si nu e usor sa fii o femeie intro meserie in care 95% sunt barbati. Cu varste si gandiri diferite. Unii iti respecta munca si personalitatea, altii nu. Cei care "nu" sunt cei care intretin the gap! Marele Gap! Imi vine sa zic noroc ca la noi nu e diferenta mare, insa atat cat e, e prea mult. Pt ca fetele muncesc la fel, unele poate chiar mai mult decat ei. Insa  fustele creion si pantofii toc le dau din start un -20%. Cel putin.....
Motiv pt care tin cu fetele. Din start am mai multa rabdare, mai multa intelegere, ofer mai mult timp si mai mult ajutor. Pt ca daca mai multe fete reusesc si au mai mult succes, cu atat sunt mai mari sanse ca acel gap si acel tavan de sticla sa nu mai existe.

Insa mi-o iau in freza. Des. Pe plan profesional, cat si pe plan personal. Pt ca deschiderea mea catre orice si prima mea oferta de ajutor neconditionat, e perceput de unele ca o slabiciune, sau garda jos. Si vin ochii dati peste cap, strambatura in coltul gurii, si parerile cu "lasa ca stiu eu".

Si mi-e ciuda pe ele. Rau de tot. Pt ca atitudinea asta, intro miscare in care unitatea e totul, strica totul.

Ma gandesc cum sa inchei. Diplomatic. Sa bat saua ca sa priceapa......donsoara. Gen. Cand ajungi sa iti cunosti valoarea, nu mai faci rabat la oameni.