Printre randuri

Imi tot zic ca scriu, ca prea trece timpul, ca prea sunt multe de scris. Insa nu reusesc sa rup vreun pic din timpul intamplarilor, cat sa iasa de o pauza de scris.
Si nu pot sa zic ca asta imi displace, pt ca avem o viata ce nu cunoaste plictiseala.
De ce oare am conectat pauza cu plictiseala?...
Anul asta a post putin diferit, mai departe de valtoarea vremii, mai aproape de noi. Mai mult fizic, mai putin virtual. Si tot a trecut foarte repede :) de unde si concluzia ca indiferent ce si cum faci, timpul tot trece. :)


Am primit un newsletter, de regula nu le citesc, insa acesta avea cateva cuvinte cheie care m-au facut sa poposesc mai mult de 3 secunde. Ofereau predictiile anului viitor, pe baza unor analize, pe baza lucrurilor shareuite devenite trenduri, pe baza dinamicii reactiilor oamenilor. Erau vreo 40 de predictii, nu le insirui pe toate :) insa mi-am facut un top 3: noua recesiune se muta in 2020, angajatorii vor accepta remote working (yeees baby) si generatia Z intra pe piata muncii. Pam Pam, generatia Z, cei pe care acum 2 ani lumea inca nu stia unde si cum sa ii incadreze. Nu doar ca intra pe piata muncii, insa pt prima data, numeric cel putin, ii vor depasi pe Mileniali. Fck! a fost prima reactie. E generatia care dadea semne ca se intoarce la dulcele stil clasic, generatia care e satula de galagiosii mileniali. Asta era cel putin acum doi ani.
Acum insa.....se observa o schimbare, si pt asta avem sa le multumim personajelor politice, cu masurile lor ignorante, agresive, fatise. Z-tul il urmeaza pe milenial, e vocal in gandirile sale, e dinamic in actiunile sale, e curios si nerabdator sa inceapa ceva nou, se aduna in comunitati nu ca sa arate ceva (sic mileniali) ci ca sa schimbe ceva! Tind sa-si urmeze mai degraba fratele mai mare decat parintele, astfel ca predictia pt 2019 e ca Milenialii si Z-tii vor schimba fatza lumii.
(Si totusi nu pot sa nu zic...pe vremea cand se nasteau Z-tii noi cam terminam liceul....)

Mi-am luat pauza de la munca, sunt pregatita pt rolling eyes, insa nu e asa de usor pe cat am crezut. Imi lipsesc sedintele, si mersul ala aproape alergat, parca si putin cafeaua filtrata prin capacul de plastic. Nu-mi lipseste trezitul de dimineata, si statut in traficul serii! Telefonul de munca sta in stand by langa imprimanta si ma felicit pt fiecare ora trecuta fara sa verific telefonul. Si ma gandesc ce binecuvantare e sa iti placa jobul atat de mult.

De ceva vreme am dat-o pe home-made si evitat consumismul, pe atat cat e posibil. Si asta a atras dupa sine o relaxare imensa. Mi-am dat seama de asta rasfoind home-ul de pe insta. 80% din chestiile pe care le urmaresc au cuvantul ''simple'' in numele de utilizator. Peretii albi si zambetele mari si largi sunt inlocuite cu snapuri cu decoruri simple de case, cu mese cu bucate colorate simplu de preparat, camere dezordonate si parinti obositi biruiti de energia copiilor -viata!

Ca e un trend sau doar o reactie normala de dezintoxicare, Habar n-am. Ma trezesc doar ca reactionez pe loc, la mediul ce ma inconjoara. Si e o binecuvantare si asta.