Nu ca as fi fost plecata undeva!..desi, dupa "plan" trebuia sa ma fii si intors deja!..ciudat in exprimare?? si cand te gandesti ca nu e nici pe jumatate din ceea ce s-a intamplat deja!!
Tot pe plantatie, tot sufocat, tot satula de cretini..De fiecare data cand am zis ca nu am vazut "atata" rautate gratuita mi s-a dat sa vad ca nu! de fapt exista si mai multa rautate!! am plecat din universitate cu un gust amar si cu respect subunitar fatza de ilustrii profesori! furaciune la articole publicate in conferinte, furaciuni la sustineri de teze, bani ceruti in fatza ca sa adun comisie, si asta ca sa nu mai povestesc de avansuri facute de batrani libidinosi! intotdeauna reactiile mele mi-au adus si mai multi pitici scarbosi dusmanosi dar macar stiu ca le-am zis ce-am crezut! Apoi am picat pe plantatie, cu valiza de sperante ca va fi mai bine pt ca seful e neamt, pt ca se vorbeste in birou lb engleza, pt ca...o sumedenie de "pt ca-uri". Si.."de necrezut" dar incetisor o iau de la inceput cu saritorii la beregata doar pt ca se simteau amenintati sau frustrati sau mai stiu eu ce le alimenta ura, o iau de la inceput cu mincinosii in fatza carora trebuia sa-mi iau nenumerate "protectii" pt ca la orice moment trebuia sa fiu pe faza si sa le dovedesc ca bat campii degeaba..si alte intrigi..muuuulti dintre ei ar fi buni scenaristi de telenovele!! cum pot sa doarma cand stiu ca arunca cu venin si mint zambind, fara sa clipeasca??or sa-si dea seama vreodata?!..zi de zi un nou episod cu o noua intriga..La un moment dat parea ca s-au calmat din lucruri, dar nici nu am apucat sa respir usurata pt ca iar s-a zvarcolit monstrul!..:( Pe scurt, trebuia sa plec doua saptamani in Germania, moment pe care-l asteptam cu nerabdare dar si cu emotii, mirata cum de seful s-a lasat obligat sa-mi accepte plecarea..Dar pesemne ca planul lui deja era ticluit si dintr-o amanare in alta, dintr-o aruncare de vina in spatele colegilor nemti, se pare ca a amanat plecarea cu inca vreo doua luni..si daca eu nu pot merge nu-i problema, mai sunt si alti "ofertanti". Nu mai conteaza ca team-leaderul ma ceruse pe mine si refuzase oamenii "dotati" ai sefului, nu conteaza nimic! pilele sefului trebuie sa calatoreasca! >@ asa ca drum bun si cale batuta!! am obosit sa ma risipesc in jegurile fiecaruia! intotdeauna imi spun punctul de vedere si se pare ca asta nu-mi aduce "amici"..nu-i bai! decat sa am in jur astfel de resturi umane mai bine stau cu "putini da' buni". Eu am vazut deja ca cei care mint si insala vor fi mereu "rupti in fund", mereu in cautare de chilipiruri, niciodata nu vor avea ceva bun ci doar ceea ce merita..adica raul pe care-l fac! stiu ca nu trebuie sa le pun la inima, dar cu toate acestea..tot ma consum mai mult decat trebuie!
In schimb ma rog, pt putere, pt curaj, pt ajutor..ma gandesc ca rostul meu in viata nu este sa le tin lor piept, ci sa cladesc, sa ridic castelul..sa las un semn in lumea asta, sa inteleg lumea asta si s-o iubesc! atat de greu pare uneori si atat de mult doare sa vezi ca se petrec lucruri care nu depind de mine dar care ma afecteaza..recunosc! uneori mi-e greu sa sper..si atunci ma doare, pt ca stiu ca sufletul meu e trist!..
Asta e gri-ul! si iata culoarea: am un pui frumos cu care rad intr-una, cu care ciripesc mereu, un pui de ursulet care face soarele mai luminos si cerul mai albastru si apa mai dulce si capsunile mai aromate! un pui care-mi face surprize, care sufera langa mine si care ma ridica pe genunchi ca un tatic si-mi aminteste ca va fi bine! ca nu sunt singura, ca ne-a fost si mai rau de atat dar am trecut peste toate, un tatic care-mi face culcus din plushuri si ma ia in brate! :)) si ma mangaie pana adorm..:)) nu am cuvinte care sa-mi descrie betia de fericire pe care mi-o da omul asta! o seara romantica si o cina la restaurantul preferat si o plimbare si o noapte fantastica..fara nici o ocazie anume! doar asa! in mijlocul saptamanii! cred ca totusi era un motiv: eram foarte trista in ziua aceea, satula de belele..si scumpul meu a transformat acea zi intr-una la care ma gandesc cu bucurie si cu nesat! si au urmat alte zile, cu alte bucurii si cu surprize pe care le gaseam cand ajungeam acasa! :) schimbul 2 saptamana trecuta..si miros de capsuni in camera, joc de-a adulmecatul in cautarea minunilor rosii :) si apoi iubire multa multa! si simt ca asa trebuie sa fie! noi doi! in varf de munte! luminati de doi Sori si trei Luni si puzderie de stele in jur! sunt doar a lui si simt ca apartin cuiva..si asta ma face implinita! daruire fara condici..si asta nu e usor de gasit! si e tot al meu si sunt toata a lui!..m-ai intrebat iubire daca am o certitudine in lumea asta zguduita! si uite ca am: te iubesc atat de mult incat imi striga inima cat poate de tare! TEEE IUBEEEESC!! :)
Si de aici imi adun puterea atunci cand iau in piept o noua zi! stiu ca vin acasa la o minune, o minune care-mi face fatza luminoasa, care umple goluri materiale, o minune care-mi aminteste cu fiecare zambet (si e cel mai frumos zambet pe cae l-am vazut) ca viata noastra e mai presus decat corporatia lui peshte prajit, decat fuga dupa recunoasteri simandicoase, o minune care ma incurajeaza sa-mi urmaresc visele..si mi-e ATAAAAT DE DRAG DE EL!!!!! :))))
Si s-a mai intamplat un lucru bun!! aparatul foto! bine ai venit micutule!!! :)) dupa indelungi cercetari si nas lipit de monitor in cautare de forumuri..l-am gasit pe micutul Nikon! smecherel si bun si finut si priceput! nu m-as mira daca nu s-ar apuca sa faca singur cartofi prajiti!! :) glumesc, dar e tare istet! si cum altfel? grijulii cu el de parca ar fi un pui de animalus! :) trebuie dar sa mai iesim din oras si totul o sa fie perfect! :))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu