joi, 8 septembrie 2011

Back to work

Ieri a fost prima zi de munca...si conform traditiei..prajituri si sucuri pt colegi. Cum timp sau talent pt prajituri nu exista, am ales varianta cea mai buna: torturi de la Carrefour. Am pornit cu ubitzelul catre Carrefour, am cumparat maruntisuri, rontzanele si altele (printre rafturi: puzderie de mame si copii tzipatori la orele pranzului ), apoi hai la torturi! ciocolata alba si fructe de padure, diplomat, spuma de ciocolata...aratau bine! :) si erau si bune, proaspete..dupa spusele colegilor care in 10 minute au terminat tot! Lesson learned: cumpara de la Carrefour torturi proaspete cand nu ai timp sa gatesti ceva home-made!
Minunatia insa s-a petrecut in primele 2 minute! inca eram cu geanta pe umar si tortul in mana cand a venit seful meu cu o foaie colorata bine varata in ochii mei! Era poza unei piese dintr-un proiect de anul trecut! si "hai, ca avem de lucru!!"....:((( WTF??????? nici nu am intrat in birou, nici nu am lasat geanta jos, nici nu am ajuns la calculator si deja incepi?????? ei bine..da! pana cand am ajuns la calculator se mai adunase inca o piesa ce trebuia facuta pana a doua zi!..cum de nu s-au facut piesele pana acum? de ce sa le fac eu pe toate? intrebari fara raspuns si oricum fara nici un ajutor! asa ca...am pus in aplicare decizia luata in luna de miere! si anume: if it's not important for me, then i dont care! era o vreme cand ma luptam pt piese ca si cand ar fi facut parte din avutia mea personala, voiam sa fac totul repede si bine! nu a fost foarte rau pt educatia mea profesionala, insa cand venea ziua de salariu simteam toate datoriile cum ma presau! Asa ca am facut asa cum orice om normal, care isi cunoaste valoarea trebuie sa faca: am cerut marirea salariala! nu de alta dar la ultima marire s-au simtit doar vreo 10 euro la salariu!..ei bine raspunsul primit a fost: nu acum, poate la anul! paaai, pana la anul nu mai stam noi aici! asa ca, pana atunci o sa am grija de mine, o sa am grija de neuronii mei, o sa am grija de familia noastra! daca asta e rasplata pt 4 ani de munca intensa, atunci asta e atitudinea mea: I DONT CARE!!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu