joi, 15 decembrie 2011

O plimbare in ceatza


Desi mai degraba s-ar potrivi "A joyful noise"! pt ca asta am ajuns sa facem spre sfarsitul plimbarii!
Dar s-o luam cu inceputul! ceatza toata ziua si frig! bun, asta e de inteles, pt ca e iarna! doar n-o s-o lungim cu toamna pana in primavara!
Si ma ia dor de duca! o plimbare, asa...linistita si frumoasa, doar noi doi si luminitele orasului! si covrigi calzi!
Buuuun, planul facut trebuia pus in aplicare! se lungeste sedinta mult, eram pe punctul de a pierde masina, sun sisterul sa tzina magaoaia in loc pana ajungem cu totii la masina (eram 6 fugari), in sfarsit ajungem in oras, ma intalnesc cu Ubi si dupa pupaceala visata (vis din acela cu furnici in buze de nerabdare!) plecam spre locul de plimbareala :) Ceeeeatza peste ceatza! :) in mod normal intram in panica, dar de data asta m-a cucerit "imaginea"! luminite difuze in ceata, culori ce mai mult le intuiesti, varfuri de stele ce ies din ascunzatoarea lor de peste zi..zgomotul orasului se pierdea in ceatza! parca si timpul a trecut mai greu! ne-am plimbat, am facut poze pana am descarcat bateria camerei, si am mancat covrigi calzi! si pt ca nu voiam sa se termine plimbarea am mai prelungit-o!:) si ce bucurie pe nasul meu cand am mai dat de un bradut decorat si luminat! alte poze si plimbarea prin cetatea aproape goala! :) a fost ataaaat de bine! :)
M-am relaxat si am uitat de tot! :)
De cele mai multe ori chiar nu merita sa te macini pt cei care nu dau doi bani pe tine! daca ai un singur om alaturi, bun de pus pe rana, cu care poti sa-ti imparti bucuriile si fericirea fara sa stai pe ganduri, atunci poti sa fii sigur ca e o pierdere de vreme sa te gandesti la ceilalti, la cei care nu se pot bucura pt tine!
P.S: Plimbarea a fost veseloasa de-a dreptul! am inceput sa colindam, in loc de versuri erau doar "ciu-ciuuuu-uri" cantate din suflet, in gura mare, pe doua voci! :)) pana am ajuns acasa "ciu-ciurile" s-au transformat in schelaieli de catzel! tot colinde binenteles! :)))) Am ramas amandoi in masina, sa respiram mai bine din linistea serii pana cand a trecut pe langa masina un vecin prea-bagacios! si cum nu voiam sa stam cu el la povesti, si cum nu voiam sa fim vazuti....am inceput sa suflam ca disperatii pe parbrizul masinii...ca sa-l aburim si sa nu fim vazuti! :))) si-am suflat pana ne-am albit la fatza! :)) dar ne-am camuflat perfect!! :))) ce mai...masuri disperate n situatii disperate! :))))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu