Well....desi inca nu ma simt complet in stare sa scriu, incerc totusi..pt ca altfel ce rost ar mai avea un jurnal?
Pe scurt: fara sa ne asteptam la asta, tata a ajuns iar la TgMures pt o interventie chirurgicala la inima.
A trecut o saptamana deja de cand am aflat de operatie, saptamana a trecut...altfel, multe ganduri, melancolii, amintiri, griji, lacrimi,sperante.. Nimic nu mi se mai pare important, nimic din lumea de plastic! sunt mai hotarata sa imi pese doar de ceea ce conteaza si peste 10 ani nu doar peste 10 zile!
Eram hotarata sa scriu mai mult(inainte sa ma apuc), dar se pare ca nici asta nu pot s-o termin deocamdata, asa ca sper ca odata sa pot scrie pana la capat!
Amalgam de ganduri, pe care, nu stiu de ce, simt nevoia sa le tin deocamdata pt mine!
Operatia o sa fie saptamana viitoare, pana atunci asteptam!
Si incerc sa zambesc..;)
stiu exact ce inseamna aceste zile de asteptare...
RăspundețiȘtergerepai...trebuie sa zambesti si sa fii tare. si sa te gandesti ca trebuie sa fie bine.
si sa mai stii ca vine spre tine un gand bun si de la mine :)
Multumesc din suflet pt incurajari si ganduri bune! sa stii ca le tin langa inima si le folosesc cand e mai greu! xoxo
RăspundețiȘtergere