marți, 29 decembrie 2015

They're probably right

Azi pt cateva ore o sa fiu one to one with my sweet one.
Dupa atatea zile de harmalaie, cand juniorul meu era vedeta tuturor intalnirilor si toti roiau in jurul lui, am zis ca il vreau putin doar pt mine. Asa cum suntem acasa, cand ii inrosesc obrajii de la pupat, cand tot ce-i al meu devine al lui, cand ii dam Vladului palpitatii facand cursele noastre de mers bebelesc prin toata casa.
Ciudat a fost ca reactia unanima a fost "uaau o sa gasim casa vraiste si ei doi colorand intrun colt!" :)))) e foarte posibil sa fie asa....well...cam intotdeauna e asa! :)
O joaca in liniste si ordine mi se pare putin....patologic :)) adica where is the fun?? :)
Il astept sa se trezeasca, savurand cafeaua si luandu-mi portia de energie. Ador sa il vad cum doarme, cu talpicile lui roz si pufoase, cu fatzuca senina de bebe adormit, cu manutele stranse pumn, deasupra pernei. Inca doarme ca un bebel, manutele au inca gropitele de bebel...Doar cand doarme.
Cand e treaz, e un bot de energie,Peter Pan cu viteza luminii! Zulufii aurii tresalta intruna si greu ii prind un pupic mare pe obraji! :)
Asadar.....o sa fim ocupati cateva ore....sa demolam casa! :)))

2 comentarii: