Am asteptat ziua de vineri, minut cu minut, ora cu ora.
Ne lamentam in cor, intro simfonie de miorlaieli "cum, nici azi nu-i vineri?" de cum rasarea soarele pana apunea.
Sa nu mai sune alarma dimineata devreme, sa nu mai trafic, sa nu mai alergatura..
Si iaca e vineri! Cu gura pana la urechi ii explicam juniorului ca gata school, e weekend, asta e o mini-vacanta, deci ce vrea el aia facem!
-Eu vreau la school! Mergem? Peecaam?
Sarmanele mele urechi! Cum asa?! Imi revin cu greu din uimire..e clar, tb sa invatam o noua chestie:sa iubim weekendul!
Taaare amuzanta faza! :))
RăspundețiȘtergereUn pui de om foarte constiincios, dornic sa asimileze informatii - chiar daca, poate, sunt numai despre joaca acum. :)
E o scoala Montessori si invata tot felul, prin joaca.
ȘtergereDar le ecopiilor pe plac, deci e perfect:)