Do good

Tb sa scriu, nu de alta da acus trece inca un weekend.
Si a fost intens.
Asa cum au fost si saptamanile dinainte.
Nu mai stiu exact ce a fost, si cand, sau in ce ordine. Tin jurnalul asta..ca o memorie auxiliara..insa uit sa scriu si acolo.
Stiu ca in noaptea cu luminite am iesit asa...pt ca Mogaldel voia sa ne plimbam. Asa ca am tras cizmele si hainele de iarna peste pijamale, si ne-am plimbat ascultand muzica, pierzandu-ne in luminite.
Intro alta zi am facut maraton de filme, toti trei, pe sofa, cu paturi pufoase si miros de portocale.
Ceata, si zilele scurte, si setea de soare.
Canile de cafea. Povestile ce vin la pachet. Uneori ma intreb daca acasa am mai fi atat de apropiati cum suntem aici. Ne incapatanem "sa strangem randurile" departe de acasa, intrun alt acasa.
E cliseul ala din toate filmele americane, cand se dezleaga limba omului la un pahar in fata barmanului.
Doar ca noi avem cafea. Si nu avem barman. Tragem concluzii luminoase din patanii dureroase. Si nu ne temem de barfe, ca avem incredere.
INCREDERE.
Un cuvant cu greutate. Un cuvant care da onoare. Un cuvant caruia nu oricine ii poate face fatza.
PROST DE BUN.
Am auzit expresia asta prima data la Ubi, cu multi ani in urma, cand a zis ca nu a mai vazut pe altcineva asa. Ca voia sa ma stranga la piept, sa ma tina acolo, sa ma apere de toate. Dar ca stia ca mereu o sa ma pierd in bucati, ca o sa ma impart, ca o sa renunt la mine pt altii, ca asa sunt eu.
RABDARE
Rontzi zice ca sunt un monument de rabdare, dar ca asa sunt eu. Chiar daca o exasperez, stiu..
CREDINTA
M. mi-a zis ca nu o sa se opreasca din cautat pana nu gaseste ce avem noi. Ca ii suntem exemplu, ca daca noi am putut, inseamna ca se poate.
Ca multi sunt crestini de duminica, si atat. Asa cum altii sunt buni indeosebi de Craciun. Fac prezenta in biserici, share-uiesc cantece. Dar apoi sunt mancati de mandrii, invidii, razbunari. Ca de-asta si-a facut vacanta in Maroc..ca trebuia sa se rupa de toate ca sa pretuiasca totul.
IUBIRE
C.zice ca ii dam speranta. Ca a iesit din divort extrem de cinic. Ca voia doar sa joace jocul, sa nu se mai implice vreodata. Dar ca noi i-am facut dor din nou. Ca vrea sa se piarda iar, sa aiba iar incredere,ca ii tb rabdare, ca e dispus sa fie din nou prost. Ca jucand safe o sa fie doar multumit, dar vrea sa fie din nou fericit.

Ubi imi zice ca e mandru de mine. Ca nu putea sa fie mai mandru de mine. Ca pt TOATE ASTEA ma iubeste si in somn. Ca nu e dar pe lumea asta pe care sa nu-l merit. Il privesc nedumerita. Nu simt ca fac ceva deosebit. Stiu doar ca vreau sa Il ascult pe El. Si cand vrei sa Il asculti, cand spui ca Il iubesti, nu poti sa fii altfel.
Ii acopar cuvintele cu un sarut. Chiar nu cred ca fac ceva deosebit, ba chiar am aaaataaaateaaaa de reparat.........