Confesiuni

- Hai cookie, deseneaza-mi un castel! Stii ca eu visam ca sunt o printesa, cand eram de varsta de ta? Locuiam intrun castel si....
- Nu iubita, nuu cred! tuuu?? stii ce se spune despre fetele care se viseaza printese? intervine panicat Vladul.
-Stiu, stiu, da eu eram un altfel de printesa! Aveam cai si ii ingrijeam, si aveam bucatarese insa gateam cu ele, in pace si armonie, cu mzica in surdina in timp ce ma invatau chestii. Eram printesa
in pantaloni, care evada din castel, in anonimat, intro Masina pe care evident o conduceam singura si umblam fara directie aiurea..sau poate cautand ceva.

Caut pe net sindromul printesei: (de la qbebe.com citire):

''In perioada adolescentei, acest sindrom devine evident, deoarece tinerele devin extrem de centrate pe sine, permitandu-si orice si dorind un statut de printesa. In mod asemanator, baietii prezinta caracteristici care includ: dorinta de a se afla in central atentiei, de a intreprinde tot felul de activitati inedite, de a salva situatia, urmarind de asemenea o atentie deosebita pentru felul lor special de a fi (in propria conceptie).
Aceste sindromuri sunt insotite de ridicarea pretentiilor/cerintelor absurde, materialism sustinut, emotii extreme, auto-indulgenta (lipsa logicii), lipsa concentrarii asupra problemelor sociale, lipsa dorintei de a prelua vreo responsabilitate (se eschiveaza), centrare pe sine, dorinta de a reprezenta o autoritate, de a se baza pe ceilalti, un simt puternic de superioritate, incapatanare. Din pacate, efectul advers al acestei probleme este reprezentat de o dezamagire puternica in momentul constientizarii realitatii, in special cand realizeaza ca dorintele nu le vor fi intotdeauna indeplinite si ca cei din jur nu se afla constant la dispozitia lor. Se pare ca si parintii contribuie in mod involuntar printr-o afectiune exagerata si dorinta de a proteja copiii de pericole/ranire, de orice natura. In acest sens, ei ii ajuta pe copii sa rezolve probleme si sa inlature toate obstacolele din viata zilnica. In plus, parintii sunt dispusi sa le cumpere acestora tot ceea ce-si doresc, in masura in care isi permit, prin urmare copiii pot accesa cu usurinta bunuri materiale (fiindu-le insuflata ideea ca obtinerea acestora este facila si importanta), cei mici devenind astfel mai putin preocupati de aspectul spiritual. Parintii sunt de obicei (conform studiilor) preocupati cu cariera si angajeaza bone pentru a-i ingriji pe cei mici, iar acestia ajung sa se bazeze pe ele prea mult si le ceara lucruri absurde.''

Nu am rabdare sa copiez tot, asa ca cititi restul aici!

Sa spui drept stiam ca e ceva patologic in visul de-a printesa, insa cum eu am fost mai mult un soi de Cenusareasa, cred ca sunt safe :))) insa asa-mi explica multe despre zanele ce mi-au aparut in cale de-a lungul anilor..si cum de am ajuns atat de tomboy :))))

Mi-a desenat castelul, dap. Nu pot sa spun ce nume i-a dat, insa mi-am dat seama ca discutam prea multa politica prin preajma Mogaldelului :)

Buna-i cafeaua ii zic, esti mastercheful meu clar!si dau sa zumzai cu veselie un refren de la radio. Clasic...anul 2000! (maaamaaa miaaaaa! muzica anilor '00 e clasica deja!)
-Iti place cookie cum cant?
-Not quite, imi raspunde pe loc, cu sinceritatea cu care cei la 5 ani iti stirbesc orice urma de vanitate sau mandrie.. :)
Jumate de cafea zboara stropitei pe cei doi hliziti din fata mea!

Fruntea sus printesa imi zic, ca-ti aluneca diadema! #toughlife