duminică, 1 aprilie 2018
Palm Sunday
-Maaami, de ce Sunday e Duminica in romana? de ce la Bunny i se zice iepuras?
-Pai matza, sunt doua limbi diferite, vorbite de oameni diferiti, din zone diferite. Dar stii ce e magic? ca daca tu spui Sunday, si A. zice Dimanche, si Mina zice Duminica, noi toti stim ca e ...duminica! de parca undeva, sub toate limbile pamantului, e una universala, aceeasi, pe care o imbracam in straie diferite, dar ea ne e la baza aceeasi, cuvantul ce-l intelegem toti.
La inceput a fost Cuvantul...imi zice parintele. Ii caut ochii albastri si senini, imi razbat prin amintiri cu viteza luminii, si ii aud vocea in urechi. ''La inceput a fost Cuvantul, vibratia aia de energie, sunetul cu care a creat Lumea. Cuvantul are cea mai mare putere, de-aia pazaste-l, imbraca-l in miere si caldura, in zambet si tot ce-i bun. Fereste-te de cei ce improasca glod.''
Ma gandesc imediat ca Dumnezeu ne-a plamadit din Cuvant, cuvantul acela unic pe care sa-l intelegem cu totii, chiar daca ii zicem Sunday sau Duminica sau Dimanche, sau Easter sau Paste. Ca ne-a lasat pe pamant cu vorba buna, calda, imbracata in miere, vorba ce inalta si nu pizmuieste, nu uraste si nu ocaraste.
E Duminica Floriilor, sau Palm Sunday. E Pastele pt cealalta parte a crestinatatii, noi ortodocsii mai tarziu un pic. Si de la inceput spun ca as vrea sa sarbatorim Pastele toti odata, asa cum sarbatorim Craciunul. Departe de orice disputa, calendar si cine-i primul, departe de orice gandire pamanteasca, as prefera, din toata inima sa sarbatorim toti Pastele impreuna. Uniti in aceeasi speranta, in aceeasi bucurie a invierii, uniti in aceeasi Lumina, sa ne sarbatorim toti Imparatul impreuna!
Departe de considérentele Bisericilor, departe de cine-i cine si cine are dreptate, as vrea ca toti Mai-Fericitii nostri cattolici si ortodocsi sa hotarasca sa ne serbam Pastele impreuna! Sa si facem ce predicam..
Aveam aceleasi traditii, de Duminica Floriilor se daruiesc flori si oricine ti-e bine primit, de Paste cozonacul e hot cros bun, si cheesecake-ul se face cu putin rom si stafide, ouale-s colorate si simbolizeaza accesi renastere, familia se strange la masa, mielul e vedeta, si luminarea alba aprinsa dupa slujba Invierii straluceste in casa. Sarbatorim si credem acelasi lucru, si suntem facuti din acelasi aluat. Purtam straie diferite, si le numim diferit, insa vorbim in inimi acelasi Cuvant.
De-ar fi lumea fara de aparente..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
sarbatori frumoase, noi sarbatorim de 2 ori, suntem mai castigati :)
RăspundețiȘtergereCred ca ar fi bucuria mai mare daca nu am fi despartiti ...in calendar :)
ȘtergereDe-ar fi lumea fara aparente! :)
RăspundețiȘtergereCat de frumos ai scris! Mi-ar placea si mie sa fim toti, impreuna, sarbatorind impreuna, bucurandu-ne impreuna. Poate, intr-o zi... Au fost ani in care "s-a nimerit" sa sarbatorim impreuna, catolici si ortodocsi, si a fost frumos. :)
Duminica frumoasa iti doresc!
Cu gandul la acele sarbatoriri in comun am scris si acum, pt ca era intradevar toata lumea in Sarbatoare! :)
ȘtergereCe frumos ai scris, Mona!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca-ti place :)
ȘtergerePână la urmă ce mai contează că oamenii nu se înțeleg cu privire la o sărbătoare, contează că Hristos a înviat pentru toți! :)
RăspundețiȘtergereDap, insa ar fi frumos sa-l sarbatorim toti odata, nu dezbinati, asa pe rand!..
Ștergere