miercuri, 25 aprilie 2018

Say what?!?!

- Hai ca stau pitita aici pana vb cu tine, intarziu intentionat la sedinta asta, sa-mi mai respire si mie neuronii. Si ies numai cand vad ca scoate el capu pe strada sa vada de ce nu mai apar!
- Pai acu cu cine ai?
- Aaa, pai cu mai multi! incep cu un roman si un brit, da ii termin repede pt ca apoi mai am un francez care pleaca in juma de ora. Si trebuie sa ii termin pe toti 3 in 45 de minute! dupa aia te sun iar, si vbm pana ma intorc in birou, unde am intalnirea cu sefu.
- Auzi....tu auzi cum suna? cine ne-ar asculta conversatia fara sa stie cine esti si unde lucrezi, ar crede ca esti o producareata
- ..........sau cum se mai numesc fetitele acum''

:))))))))))))

Zilele de sedinte sunt cele mai faine. Sunt grele, sunt intense, e iures de adrenalina, brainstorming si out of the box sunt cuvintele cheie. Nu-mi aduc aminte de ce am urcat scarile pana in dormitor, de 3 ori consecutiv, insa tin minte ce am discutat intro anume sedinta acu 3 luni. Facem misto-uri cu apropoul la piticu neamt care ascunde lucrurile, dar zau ca nu ma tem, imi tine Bunutul neuronii protejati.

Vorbeam palmat de dupa un palmier, pe strada noastra :) si simt vibratia furnicarului. Am o relatie de love-hate cu locul asta, desi nu e hate, chiar nu e! E ceva oboseala-consum intens. Da nu pot sa stau deoparte, in maxim a5a zi deschid site-urile si caut stiri, vreau sa vad cine si ce a mai scos pe piata. Ne intalnim in weekend si ne trezim vorbind iar, de munca.

Simt ca tb sa fie un echilibru undeva, poate chiar e deja si iuresul asta e echilibrul. Poate e doar ritmul alert, si goana de a rezolva cat mai multe. Pt bucuria aia de dupa, pt "great job"-ul de dupa. Pt sentimentul ala ca ai facut lucrul bun, alegerea corecta.. plantatia de acasa a ramas in urma, aproape in uitare! I. imi zice ca noi venim din lumea necivilizata in care seful ameninta, si oprima, noi venim din lumea in care pilele si cunostintele sunt medalii de onoare..Odata ajunsi aici, unde e bun simt si respect, suntem ....recunoscatori. Poate de asta ne apreciaza englezul..poate asta e lipsa cea mai mare din Ro....respectul si bun simtul...

Dar nu asta voiam sa zic de fapt, ci....nu crede mereu ceea ce auzi! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu