Viseaza cat poti de mult, traieste cat poti de frumos!!

luni, 21 martie 2011

Dar chiar mi-e rusine deja! ne-am intors de atata timp si eu..nimic! nici un rand, nici o poza! chiar neserioasa! si nici macar nu am un motiv anume! poate doar faptul ca imediat dupa ce ne-am intors am reintrat in ruleta plantatiei de unde scapa cine poate, eu am scapat usor...dat la ratze si raul de rigoare! saptamana asta am inceput-o bine! am reusit sa plec mai repede de la munca cu o ora, dupa o runda de ratzoit la baie, numai dupa ce am terminat piesele mele si inca una aparuta de nicaieri!
Dar sa nu transform postarea asta intr-un "elogiu" adus plantatiei!
Vacanta aparuta brusc a fost superba! nu ne-am dat peste cap s-o organizam in vreun fel, decizia a fost luata pe neasteptate si asa s-a trezit lumea cu "un pachet special" :)
A fost primul drum cu busul si pt ca nenea soferul a fost din nuj ce motiv, extraordinar de dragut, un adevarat ghid ce a oprit magaoaia de nenumarate ori pe traseu doar ca japonezul din mine sa faca poze in cele mai bune unghiuri! :) foarte de treaba! asa cum de altfel sunt toti oamenii din partea locului! extraordinar de impresionant! si asta vine din partea unei ardelence invatata sa stea in banca ei! dar acolo, printre zambaretii zonei, cin' sa stea departe? hahaieli, glume, plimbari, drumetii, cafelute bune-bune in localuri, sute de poze, fetze triste cand a trebuit sa plecam, planuri pt urmatoarea vacanta cand vin nemtenii la noi..De cand ne-am intors pic destul de des pe ganduri, rememorand vacanta, cand totula fost lasat deoparte si toate grijile au fost inlocuite de voie-buna si bucurii la tot pasul! :) minunat!
Aaaa! sar'na nenea soferul pt ciocolata! :) nuj ce am facut s-o merit, dar a fost buna! :))

miercuri, 16 martie 2011

Da' cine a avut vacanta? :)

Noi! :) nebunei calare peste munti si vai, tocmai pana in Piatra Neamt!:) ne-am hotarat de pe o zi pe alta si a doua zi la drum! bagaje incarcate, nu am purtat nici jumatate din cat am aproximat ca imi trebuie, dar nah..mai bine sa am de unde alege! :) si apoi emotii, ca..trebuie sa anuntam prietenii si familia asa, oficial, de nunta, nu doar la telefon..Apoi orasul de vizitat, oameni de cunoscut, povesti de depanat, emotii, anticipari, surprize suuuuuper, a fost ataaat de bine incat aseara, inainte de plecare, lumea credea ca sunt trista din cine stie ce motive! cand colo..eram trista ca plecam!:) pai unde atata cocoloseala si viata de printesa? :) aveam ritualul de dimineata: cafeaua de dimineata, in fiecare alt local, si ce cafele! cu menta, cu scortisoara, cu whisky, cu miere, cu frisca...mmmm:) me want some more! :)apoi masa de pranz, imbelsugata ca in povesti si zau ca ospitalitate ca pe acolo nu gasesti in alte parti! apoi povestile la un paharel de vin si poze vechi si povesti si apoi plimbari in oras, poze poze poze, vizite la prieteni, zile terminate tarziu in noapte si somn pe rupte pana a doua zi cand o luam de la capat! :) mmmmmm...mai vreau! :) planuri pt Pashte si o vacanta scurta inainte! planuri dupa cum am zis!
si acum gata, la somn! de maine poze descarcate si sumedenie de povesteli! :))
we are back! :)

marți, 8 martie 2011

Ziua Mamei

Pt ca viata asta e tare ciudata! pt ca am trecut cu a mea mama prin toate etapele prin care trec parintii si copiii, fiecare familie cu povestea ei! multe lucruri ciudate si nedrepte au fost intre noi, momente in care ea a gresit, momente in care eu am gresit, apoi greseli neiertate multi ani pana ne-am instrainat! dureri pe care nu trebuia sa le traiesc din parte ei, greseli pe care poate nu trebuia sa le traiasca din cauza mea, clipe cand nu mai aveam pe nimeni si ea nu-mi era alaturi, momente cand ea nu mai avea pe nimeni si eu ma temeam sa-i fiu alaturi doar ca sa nu suferim inca o data..Apoi, fara sa-mi dau seama cand, dupa multa ruga..am ajuns sa ne regasim, inca ne gresim una alteia, inca nu suntem pe deplin de acord si stiu ca asta e normal, dar ne regasim in fiecare zi. Si inca mi-e teama sa nu se schimbe din nou, dar imi zic ca trebuie sa am incredere in promisiunea cuiva! cineva cu adevarat drag mie, mi-a zis ca ea se va schimba, ca ne va fi sprijinul cel mai mare! pe atunci nu aveam motive sa cred asa ceva, si n-am uitat acea promisiune tocmai pt ca parea imposibila! si apoi, nu stiu nici macar cand, am inceput sa vad ca alti ochi ma privesc, am inceput sa vad zambetul pe fatza ei, sa-i vad grija.....nici nu voiam sa analizez asta de teama sa nu se sparga balonul de sapun! ziceam mereu ca daca si peste o luna lucrurile vor fi la fel, n-o sa ma indoiesc de schimbare! si asa a trecut mai mult de un an! o parte din merit, poate cea mai mare parte ii revine Dutzului care cu rabdare a vorbit cu amandoua si cand eu nu-mi calcam pe mandrie...vorbea el pt amandoi si avea el rabdare acolo unde eu aveam fustrari si avea el dorinta de ajutor atunci cand eu suflam si in iaurt! si a ajuns asa a mea mama sa zica deodata ca ea are trei copii de fapt, se ruga pt trei copii, cumpara cadouri pt toti trei, i-a crescut familia deodata! Vlad i-a dat sprijin si sfaturi si mangaiere atunci cand ea isi simtea sufletul deznadazduit, eu ca un catzel muscat ma temeam sa ma apropii! apoi, cand am vazut atata rabdare si daruire din partea noului copil, am zis sa incerc si eu! asa ca, fara sa se straduiasca foarte mult, omuletul asta a reusit sa faca posibila acea promisiune facuta cu ani in urma! si acum ne-am regasit, ne redescoperim de fapt, ne acceptam greselile, ne privim prin alti ochi..Nu sunt doar fata ei mai mare, ci sunt pt ea o femeie la inceput de drum, si cum cu multe lucruri n ne poate ajuta, ne ajuta cu lacrimile ce ii cad cand se roaga pt noi si stiu ca si de aici vine schimbarea!
Azi, desi obosita dupa munca, am facut un ocol ca sa ajung la o florarie si desi preturile florilor au crescut peste noapte (normal!) am ales cele mai colorate si mai finute flori, o felicitare draguta si..spre casa! mi-a deschis ea usa si cand a vazut florile a inceput sa planga,eu incercam glume dar mai opreste tasnitoarea daca mai poti! apoi citeste felicitarea si plange din nou! nici ea nu stie prin ce minune ne intelegem noi acum, dar ii multumeste lui Dumnezeu ...stiu ca ne va fi sprijin si chiar de lucrurile se vor mai schimba vreodata, stiu ca a fost bine acum, si tot e de ajuns!
Vreau sa invat din greselile ei, sa nu le fac la randul meu, vreau sa iau din calitatile ei si sa le dezvolt, vreau sa-mi imblanzesc inima si sa privesc viata cu acesti ochi, care deja au vazut atatea!
Multzumesc Dutzuletz pt rabdare, pt bunavointa, pt ceea ce ai produs prin cuvintele tale, chiar daca lupta parea pierduta definitv, ai reusit sa schimbi un curs! maimutzoiul meu bun :)