sâmbătă, 27 iunie 2020

Un lucru mic


Stii senzatia aia racoroasa dupa prima gura de limonada?
Dupa zile si nopti de canicula, in care respiram aburi de toropeala, dimineata asta cu ploaie a fost...limonada la pahar!
Ploaie subtire, de vara, calda, cu miros de mare..
Usa deschisa catre curte, ca sa iasa afara caldura cuptorului in care am copt biscuitii..
Ma asez pe jos, in dreptul usii, si combinatia asta de biscuiti calzi si ploaie de vara, ma fac sa cred ca fericirea e cel mai mult in toate lucrurile mici.
Rontai un biscuit, intind mana in ploaie, in dusul asta cald de vara.
Pun masca pe fatza, si fug in copilarie, cand strecuram biscuitii copti in casa in camera mea, unde scriam pe ascuns in jurnal.
Unele lucruri nu se schimba niciodata.

Not bragging tho....


sâmbătă, 13 iunie 2020

Dimineața


De luni se deschid magazinele, cele care îndeplinesc regulile de distanțare. Nu sunt curioasa cum o sa fie la deschidere, si nici nu o sa intru in istorie ca fiind printre primii tabaratori intre rafturi. Nu mi-au lipsit magazinele deloc, l-am îmbogățit pe Bezos destul...
Mi-au lipsit cafenele..nu cat pt gustul cafelei cat pt mood...relaxarea dupa munca, sau doar început de Weekend, muzica de cafenea, fundalul de voci. Le-am încercat si acasa, au avut farmecul lor, însă...mi-e dor de cafeneaua din colț. Or sa le deschidă in Iulie, poate.
De o săptămana avem voie sa ieșim afara mai mult de o jumătate de ora. Am profitat de asta călărind pădurile din jur. Am început sa vedem oameni, păstram distantele cu toții, traversam trotuare in zis zig zag sau ne ferim prin parcări. Mi-era teama ca oamenii or sa ignore regulile, dar se pare ca oamenii prețuiesc sacrificiul de pana acum cu mai mult respect. 

O prietena se întreba daca lumea o sa mai fie Ok dupa anul asta. Nu zicea numai de virus, ci de tot ce a vibrat in lumea asta de la începutul anului. Cred ca e o schimbare mai mare, la nivel de planeta, unii isi asuma lumea asta noua rezonând cu ea, alții prefera sa se ocupe doar de ceea ce ii afecteaza pe o raza de 20cm in jurul corpului.
Am simțit nevoia de schimbare, cu sentimente si noțiuni asumate. Cred ca am lăsat din nou oameni in urma, cred ca de fapt ne îndepărtasem prea mult. Cred ca diferențele deveniseră mai mari decât asemănările. 

Stii de ce intr-o pădure din mijlocul orașului copacii sunt foarte înalți? Pt ca limitați de case doar in sus pot sa-si întindă ramurile către soare.