duminică, 28 noiembrie 2010

"Sufletul meu e lumea intreaga"

De multe ori am trait conicidente..cele mai multe ma distrau, pt ca incercam sa gasesc cam de fiecare data o explicatie rationala. Uneori le acord mai multe importanta, alteori aleg sa le iau drept intamplari, si atat.
Azi dimineata m-am trezit cu acelasi gand ca si ieri: "hai omulet, avem o zi de umplut!"..numai ca, de data asta a castigat lenevirea..asa, putin..si asta numai la gandul ca maine se da trezirea la 5 dimineata..
M-am cuibarit din nou printre inimioare si am luat cartea ce-si astepta cuminte randul. "Siddhartha" Hermann Hesse. Este povestea unei cautari, cautarea divinitatii, pornind de la conceptele religiilor orientale, sfarsind prin cautarea eu-lui. Am citit jumatate din ea, vreau sa vad ce si cum evolueaza "eroul"..M-a prins pt ca...cred ca o citesc exact cand trebuie.
"Oh, se gandea el rasufland usurat, adanc, de-acu inainte n-o sa-m mai scape Siddhartha! N-o sa-mi mai incep gandurile si viata cu Atman si suferintele lumii. Nu vreau sa ma mai ucid si sa ma mai sfasii in bucati pentru ca, indaratul ruinelor, sa descoper o taina. Nici Yoga-Veda, nici Atharva-Veda nu ma vor invata, nici ascetii si nici o alta invatatura. Vreau sa invat de la mine insumi, vreau sa-mi fiu mie insumi discipol, vreau sa ma cunosc pe mine insumi, sa cunosc taina aceasta numita Siddhartha."
"Cat de surd si de obtuz am fost!isi spunea el pasind grabit inainte. Cand cineva citeste o scriere, cautand sa-i patrunda intelesul, nu-i dispretuieste semnele si literele, numindu-la hazard, amagire sau coaja lipsita de orice valoare, ci o citeste, o studiaza si o indrageste litera cu litera.Insa eu, cel care voiam sa citesc cartea lumii si cartea propriei mele fiinte, eu asadar, am dispretuit, de dragul unui inteles presupus dinainte, semnele si literele, numind lumea fenomenelor o amagire, numindu-mi ochiul si limba fenomene accidentale si lipsite de orice valoare. Ei bine nu, toate acestea apartin trecutului, caci iata, m-am trezit cu adevarat, nascandu-ma abia astazi."
si apoi ne-am plimbat..noi doi, in lumea noastra! :)) ubesc puiul!

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

De toate

jMai e o luna pana la concediu, indelung asteptat, mult prea scurt pt ca doar o saptamana imi permite plantatia...Macinata oarecum de acest lucru, am ales sa transform fiecare weekend intr-o mica vacanta. De regula sambata era rezervata curateniei si gatitului, duminica era rezervata prietenilor, cumparaturilor, micilor distractii..Dar de-acu..ne bucuram de fiecare minutel! Asa ca azi a fost o zi plina, frumoasa si...asa cum trebuia sa fie! Explic! Grija gatitului si a curateniei_bifata din timpul saptamanii, asa ca dimineata a inceput devreme(cu mormaielile de rigoare pt ca zau as mai fi lenevit) dar apoi m-am gandit la toate ce erau planuite pt azi si tzop din pat! Santajat ursuletul s-a trezit si el si dupa dejunul luat repejor, ne-am pregatit de ieseala (partea asta ne-a luat mai mult decat am preconizat ;p). Cat de frumoasa e plimbarea facuta doar de placere, cu grijile lasate deoparte..De multe ori s-a intamplat sa trec in fuga pe langa..toate, doar pt ca eram prea grabita, prea concentrata pt "scop", simteam doar ca trece viata pe langa mine, simteam ca gresesc..Poate ca daca mi-as fi ascultat gandurile mai demult,era mai bine..sau poate toate se intampla asa cum trebuie! Pana am iesit din casa soarele a fost inlocuit de nori gri si cenusii, dar nu ne-am dat batuti ;p, ne-am plimbat de parca era vara! doar ca de data asta erau uggs in picioare, manusile cu degetele decupate, fularul si bascuta..Cat despre Ubi..el inca e "revolutionar", ciuciul inca se poarta in geaca(ciuciui= fes smecherel ce se poate purta in jdemii de feluri ;p). Am pornit catre "buricul targului" in cautarea unor incaltari calduroase, dragute, rezistente, si..ce-om mai gasi pe langa! Acesta era scopul! conditia era sa ne bucuram de tot ce avem in jur, sa fim atenti la tot ce e in jur! Asa ca am prins un cer frumos luminat (pun poza dupa ce o descarcam), case mai mult sau mai putin frumoase, petice de iarba verde pe alocuri, porumbei ce inca mai faceau pregatiri pt calatoria mare, copaci zgribuliti ce-si asteapta vesmintele albe..si peste toate, liniste! paradoxal..liniste in zgomotul orasului! mi-am dat seama ca de fapt era calmul din sufletul meu..Si uite asa am inceput sa ma gandesc la TOT!
La tot ce avem acum....Cu ani in urma, viata era mult mai complicata, plina de lipsuri, de vise care ma ajutau sa trec peste inca o zi, de sperante care ma ajutau sa "mai rezist un pic"! Privind in urma pot acum sa zic ca inteleg de ce atunci a fost asa, pt ca asa era drumul, din care trebuia sa invat, trebuia sa ma modelez in "eu". Nu vreau sa uit acele vremuri, pt ca trecutul ma ajuta sa masor prezentul! Pe atunci visam, doar atat puteam, visam la tot ce as fi vrut sa fie! imi imaginam totul..Acum, privind in urma, imi dau seama ca am primit mai mult decat asteptam! Ar putea sa fie mai bine, evident! dar e mai mult decat ceea ce visam atunci, asa ca cine sunt eu sa fiu nemultumit?! cum as putea sa fiu nemultumit? Am atata fericire, am atatea lucruri! hainutele pe care le vreau, cartile pe care le vreau, am laptopul in brate, am casa frumos mobilata(chiar daca nu e a noastra, e casa noastra "de acum", cea "de atunci" va fi mai frumoasa, dar cea de a cum e mai frumoasa decat cea din trecut), am toate cele necesare bradutului(asa cum le-am vrut noi), am tot ce-mi lipsea atunci! si mai mult de atat, il am pe Vladutul meu alaturi, si el cu "calatoria" facuta! suntem "doi", mai maturi si mai tineri (ne conservam bine ;p), mai invatati, mai cunoscatori..Azi mai putin ca maine, dar mai mult ca ieri! ;p
De multe ori eram "gri", cu sufletul greu..apasat de toate lipsurile..Toate zilele erau mai grele, raza de soare nu venea pe strada mea..Cel putin asa simteam atunci! stiu acum ca asa era doar in sufletul meu, pt eram prea "ocupata" sa vad..ansamblul! uitasem sa privesc in urma, uitasem sa zic "multumesc"! Am inteles la un moment dat, ca planul Lui e mai..bun decat al meu! in clipa in care nu m-am mai indoit de grija Lui, toate "s-au colorat altfel"! in loc sa primim toate cadourile intr-o zi, primim in fiecare zi cate unul, ca sa ne bucuram intrutotul de el! am pierdut multa vreme gandindu-ma la cadourile neprimite inca, fara sa le vad pe cele deja primite..cele care odinioara erau doar visate! cred sincer ca toti avem motivele noastre de fericire, cred insa la fel de sincer ca nu ne straduim sa le vedem in fiecare zi! in momentul in care am incetat sa-mi mai pese de reactia altora, de parerea lor, m-am simtit eliberata! nu-mi vine sa cred cat timp pierdeam, cate energie iroseam "cu altii"..nu-mi vine sa cred cat ce confortabil e calmul de acum! trebuie sa renunti la orgoliu, trebuie sa renunti la "judecati", trebuie sa-ti cantaresti impulsul de a reactiona intr-un fel sau altul, si apoi totul vine de la sine! pare usor acum, dar au fost pasi mici facuti, zi de zi, ca sa ajung aici!
As putea sa scriu muuult despre lucruile ce-si asteapta randul, dar vreau sa la traiesc pe cele ce le am deja! traiesc constient in fiecare zi, si ma bucur de ce am in fiecare zi! ata de mult fatza de "atunci"!!
Si ne-am gasit incaltari frumoase, rezistente, unele pt vremea grea, altele pt o iarna normala, am mancat covrigi calzi, am baut cafea calda..si cat de buna a fost tocmai cand erau mainile mai inghetate, am ascultat muzica de pe strazi, si am vorbit..despre noi, despre sufletele noastre..E atat de bine sa traiesti cu cineva care stie ce gandesti fara sa spui ceva, care-ti stie sufletul doar dupa o privire, care te mangaie atunci cand iti simti sufletul mic si infrugurat..Ubi meu e..ubi meu! :)
Asa ca am avut o zi frumoasa! si noaptea e inca tanara! :)

vineri, 26 noiembrie 2010

Unde esti iarnaaaaaa?????

Sau "Asteptand-o pe coana iarna!"..oricare ar fi titlul postarii, sentimentul e acelasi! stau intre perne, cu laptopul in brate si nu-mi vine sa cred ca soare luminos e afara, cat de senin e cerul..Am tot stat "incordata" pana acum, cu teama sa nu ma prinda ninsoarea cu incaltarile nepotrivite (pt ca aproape in fiecare an s-a intamplat asa), schimbam tinutele in fiecare dimineata de frica iernii..si scum, am ajuns s-o astept sa vina!!! a nins peste tot cu fulgi mari, numai la noi nu! mbineee, nu a nins peste tot, dar totusi..am vazut fulgii la tv! :))
Atata nerabdare pe mine incat deja pe un geam i-am lipit pe ursuleti! pe un geam, ca pe celalalt inca e toamna lipita! :) o sa fac o poza, pt clarificare! :)
MmmmAsaaa..ce s-a mai intamplat de cand nu am scris? sa le iau pe rand! la munci a fost evaluarea anuala (un sef discuta "open" cu sclavul, teoretic ar trebui sa spui tot ce gandesti, fara nici o teama, pt ca nimeni nu-ti poarta pica..Asta e exprimarea standard, in realitate platesti pt orice vorba care nu pupa...haina sefului). Teoretic "am lamurit" conflictele pe care le-am avut de-a lungul anului, s-au adunat promisiuni ca situatia se va schimba, ca nervii si stresul de pana acum nu se vor mai regasi in colaborarea noastra, ca munca mea este foarte apreciata chiar daca nu-mi primesc laudele pt ca asta-i politica interna si nescrisa a firmei, asa "am aflat" ca de multe ori conflictele s-au petrecut doar pt a ma provoca si pt a obtine o reactie razboinica din partea mea...etc. Evident mi-am spus parerea, cum ca nu cred in aceste "formulari", prefer sa nu am asteptari prea mari din partea lor pt ca nu vreau sa simt vreo dezamagire in plus fatza de cele pe care deja le am (nu sunt gigi-contra, dar lucrez de ceva vreme la ei si am vazut destule si dupa parerea mea, numai prostul nu invata din greseli..), am fost foarte sincera in privinta sentimentelor mele dupa anul acesta de oboseala si stres..nu cred in "omul stresat da tot ce-i mai bun din el", cred ca daca lasi omul sa lucreze calm si eventual din placere, rezultatele vor fi mai bune...dar sunt sigura ca totul a ramas la nivelul discutiilor  pur diplomatice si atat!
S-a mai intamplat ceva, am inceput sa simt si "dragostea colegilor" perfect de acord cu rezultatele evaluarii si cu faptul ca sunt pe acolo in frunte..invidii si arogante inutile...cam asa la munca!
In schimb acasa...peeeerfeeeect! faptul ca am fericirea mea langa Ubi..echilibreaza totul! au trecut zilele in zbor, nici de laptop sau tv n-am avut nevoie, ne-am avut doar pe noi, cu plimbarile si conversatiile ce niciodata nu se termina, doar noi in toata lumea asta! superb! :)) rasfat cu adevarat, de parca in fiecare zi ar fi Craciunul! nu stiu ce am facut sa merit atata rasfat, dar stiu ca Doamne-Doamne ma iubeste si mi-a pus alaturi un om complet, pe care ma pot baza, cu care pot copilari atunci cand vreau, care ma invata viata atunci cand trebuie...Sunt super in love si asta ma face sa ma trezesc cu zambetul pe buze in fiecare dimineata! pupaceala mea draga!! :))
Realy beibi!! just an expression!! :))
Cumparaturi, plimbari prin magazine, noi carti ce asteapta randul la citit..(nu cred ca mai exista cineva care sa aiba atata rabdare cu mine! ;p), gatit impreuna..aproape dat foc la bucatarie impreuna....:) de fapt doar am umplut bucataria de fum(twice at least) cu un sufleu de ciuperci cu branza la cuptor..in schimb Beibi si-a etalat talentele in ciorbita de vacuta si in peshtele marinat (ce buna  e salata...yaaam yaaam)..ce mai! doi batranei fericiti (ziua...;p), seara doi aventurieri ce colinda orasul si noaptea...eeeh..keep it in the closet! :)))))
Vine weekendul!!! maaaaai repede, se poate?????
Deocamdata trebuie s-o iau la fuga catre munca....bliac, dar deocamdata nu e altceva....

luni, 15 noiembrie 2010

Trebuie perfectul?

Pe bune!!!!!!!
De multe ori zilele acestea mi-am amintit de profesoara de arta din facultate! ma gandesc deseori la ea pt ca este un exemplu de viata traita din plin, cu bune si rele! Are un fel de a privi lucrurile incat ai impresia ca se uita direct in esenta lor, iar atunci cand se gandeste la ceva, parca i se vad toate gandurile adunate pe frunte..Aceasta este perioada in care, cu mic cu mare, toti "pictorii" ne ocupam de festivalul anual de design..Fotografie, pictura, poezie, mobila..orice, lucram ore intregi dupa terminarea cursurilor, ascultam muzica buna, si faceam toti maiestrii..creativitatea era la loc de cinste, o veritabila scoala Bauhaus! amintiri cu adevarat superbe!...fie vorba intre noi, in acele vremuri mi-am cunoscut si eu ursuletul, asa ca...dupa cum ziceam, amintiri superbe! :)
Sa revin! mi-am amintit de ea, pt ca la cursul de arta orientala, ne spusese ca de exemplu, arabii puneau mare accent de divinitate, in special in arta. Arta europeana pune mai mult accent pe om, pe activitatile umane si pe natura. Europenii au incercat sa redea toate acestea, si chiar sa le imbunatateasca, pe cand arabii, glorificand divinitatea, nu pictau natura, nu pictau oamenii, ci doar combinatii de figuri geometrice. Si asta pt ca natura, ca si omul, apartineau divinitatii, erau create de aceasta si de aceea omul nu putea fi creator a ceva ce divinul crease deja! Toate lucrarile lor aveau, in mod intentionat, un defect, oricat de mic, si acesta era pt ca doar Dumnezeu poate fauri ceva perfect! Sfatul profesoarei fusese atunci, sa incercam sa facem cat putem de bine un lucru, dar sa nu-l facem perfect, sa ne bucuram de tot ce tine de "creatie" fara sa facem din perfectiune un scop, pt ca atunci pierdem toata placerea crearii!
M-am gandit la ea pt ca in ultimele zile am incercat sa fac totul perfect, am planuit in avans, am vrut sa fiu pregatita din toate punctele de vedere, si totul s-a desfasurat, in cele din urma, absolut in directia opusa planurilor mele! M-am opus curentului la inceput, am plans, am fost nervoasa, am simtit frustrarile de dimineata pana seara! incrancenare, nu gluma! tristete, lacrimi..tot pachetul! Vladutul sa straduia sa fie "rezistentza" pt amandoi, se lupta si el cu piticii lui...Pana cand, m-am oprit din lupta inutila impotriva curentului, si-am lasat sa se intample de la sine! Daca acum viata mi-a dat perioada asta, incerc sa iau ce pot mai bun din ea..mici cumparaturi si multe alte apucaturi de genul "baba sufera la frumusete", cafeluta de dimineata bauta printre perne in varful patului, cu geamul usor deschis, sorbind soarele si cerul senin, bucurandu-ma de linistea diminetii cand inca masinile nu claxoneaza pe strada, cand oamenii inca nu se agita pe strazi..M-am bucurat ca nu sunt la munca si nu vad "minunatiile" de acolo (bliaaaaac), m-am bucurat ca dorm cat vreau si nu stau 9 ore pe un scaun pt ca s-a trezit mai nou seful sa contorizeze minutele da pauza, care nu pot depasi 30 de minute pe zi...Uaaaau, e prima data cand vorbesc de munca in aceste zile! ma opresc aici!
Asa ca, Ubire, chiar mi-e doooooooor! de nu mai poooooot!!!! :x

sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Viata ca o telenovela!

Zilele acestea am fost ca un arici..Sunt momente in care viata pare mult prea complicata, mult prea nedreapta..momente in care nu mai inteleg nimic, apoi sunt momentele atat de frumoase, in care totul se desfasoara de la sine si simti ca asa trebuie sa fie. De aceea m-am ferit in aceste zile "cu ghinion" se emit vreo observatie sau concluzie..Stiu insa ca ce se intampla cu noi, in jurul nostu, nu este pt ca Dumnezeu vrea sa fim mai bogati sau mai saraci, mai frumosi sau mai urati, mai destepti sau mai prosti! El ne vrea suflete mai bune, atat! Restul e batalia noastra!
Pe plantatie a fost o saptamana usoara, in mare parte pt ca in sfarsit dupa 5 luni mi-am luat concediu pt 3 zile. A fost o mare batalie (de fapt inca mai e dar am decsi sa nu ma implic, sa nu stiu ce si cum, doar rezultatul cand o fi sa fie), evaluari peste evaluari, prilej cu care, spre imensa mea uimire am iesit pe locul doi, si asta nu pt ca n-as avea incredere in creierasul meu, ci pt ca am multi "prieteni" printre sefii de proiect..Pt asta stiu cui trebuie sa-i multumesc :)
Dupa cum ziceam, zilele acestea trebuia sa ne bucuram de o minivacanta, indelung asteptata de amandoi! planuri, vise..de toate! Dutzu plecat cu treburi, trebuia sa vina acasa! Moment mult asteptat, eu cu emotii de cum am facut ochisori dimineata, doar cafea si apa puteam bea, in rest parca eram in priza! curatenie, mancare, aranjat prin casa si iar curatenie pt ca urlau piticii cand vedeau cate o scama si eu, ce sa fac?! trebuie sa-i ascult sa fie casa luminoasa si primitoare! :))) Asteptam momentul si "zambeam necontrolat", vorba poetului! Suna telefonul si-mi zice Vladut ca s-a bulit masina atat de rau incat incapatanata nu vrea sa porneasca si evident nu mai ajunge la timp...Sunt momente in viata cand te paleste sentimentul de dezamagire atat de tare, incat un pumn in stomac pare o floare la ureche! imi venea sa urlu, sa plang in acelasi timp! ca intr-un joc de domino, intarzierea aceasta atragea dupa sine toate piesele ce cadeau necontrolat! Nervii erau intinsi la maxim, eram amandoi incrancenati, evident trebuia sa fie un vinovat pt asta (aparent toti ne simtim mai bine cand stim ca e un vinovat..desi mare prostie mi se pare asta, pt ca simplul fapt ca ai pus eticheta de "vinovat" pe cineva nu-ti face viata mai usoara si nici nu-ti rezolva problemele. Poate doar in orgoliul lor prea mare, oamenii se simt impacati ca "s-a facut dreptate"...Mari iluzii pt ca problemele lor sunt tot acolo..). Victoria noastra a fost ca in acele incordari, am decis amandoi ca ar fi cea mai proasta miscare sa ne suparam, pt ca rational, niciunul dintre noi nu era vinovat pt asta! asa ca totul s-a transformat in grija lui de a tracta masina si de a o repara rapid sa ajunga la moi, si in grija mea de a grijuli omuletul de la distanta incat sa fie calm si sa rezolve problemele cum poate mai bine. Si cate o rugaciune mica! :)
Evident am simtit in zilele urmatoare norii de tristete, pt ca planificasem atatea lucruri fruuumoase, si in schimb..Eu, singura, el agitat prin service..Parca si soarele imi stralucea in ciuda, piticul delegat cu planificarea ma facea sa-mi ies din minti..Asa ca, like girls do, am decis sa ies din casa, sa merg fara directie si la fiecare intersectie sa decid la fatza locului unde sa merg mai departe. Am mers asa muuuuuulte ore, si naaaaa, "acu si eu", am gasit o oferta tare buna la un pulover de care chiar aveam nevoie (;p) si la ceva cosmeticale "de care chiar aveam nevoie" (cumparaturile mi-au luat doar o ora, I am not so shallow!). Mi-a prins bine plimbarea, pt ca am vazut oameni ce s-au lasat batuti, oameni impovarati ce mergeau incruntati, fara sa aiba timpul sa priveasca cerul, am vazut pitzipoance si baietasi ce cred ca au gasit raspunsul..am vazut batranei care priveau oamenii cu "acea" privire a omului care are raspunsul, care "a trait si a inteles", am vazut copii care nu vedeau lumea asta si care gaseau motiv de joaca si calareau cai nevazuti doar asteptand la semafor..:) Am vazut tot furnicarul asta..si mi-am gasit linistea mea, parca intarzierile nu mai erau asa grave, tot ce conteaza e sa ajunga Scumpi meu acasa, de restul ne ocupa noi, nici o grija! facem din noapte zi si din iarna vara daca vrem! :)
 P.S: Zi drept Ubire, de cate ori ai vrut sa faci asa?? :))))

joi, 11 noiembrie 2010

Mmmmmmmm..yeeees! :)

Rooontzi...behave! :)))))))) stai ca inca mai am ranjetelul pe fatza!:)))) cred ca esti singurul lucru bun din munca pe plantatie! :))
Azi m-am trezit cu noaptea in cap, inca nu era lumina afara dar pt ca aveam atat de multe de facut....am deschis ochii, m-am gandit la toate ce si cum sa le fac, m-au coplesit intratat incat am adormit la loc!! :) nu e de ras, pe bune! :)) dupa cateva ore m-am dat jos din pat si ...maratonul a inceput! curatenie absoluta, parchet, pereti, geamuri, mobila, decoratiuni (am hotarat sa nu mai cumpar nimic din registrul "decoratiuni" pt ca la fiecare curatenie imbatranesc pana curat tot si cum piticii mei urla cand a mai ramas pe undeva un firicel de praf...). Intr-un final am terminat curatenia, mai am de pregatit ceva de-ale gurii si apoi.....inca multe de facut! Aaaa, inca o descoperire! am constientizat ca avem prea multe lumanari parfumate (nu-mi vine sa cred ca recunosc asta pt ca pana acum ziceam ca niciodata sunt de ajuns ;p)! le gasesc peste tot! de toate culorile, cu toate aromele! scortisoara, vanilie, trandafir, ceva marin care de fapt e dulceag ca vanilia, mar verde, rosu verde albastru alb si combinatii! incredibil! ;p dar imi plac atat de mult! casa e imbracata intr-o lumina calda...place si atat!
Scriu si ma tot uit la ceas! piticul cu planificarile ma zoreste, asa ca...la lupta Zoe! :)
Si am facut un an de blogger! am vrut sa fac un inventar, dar cred ca il pastrez pt sfarsitul anului, nu de alta dar mai sunt multe de trait! :)
Si peste toate sunt super indragostita! asta ma face sa plutesc! :) stiu ca si azi Ubi ma va face fericita si asta-i toata linistea mea! :)

duminică, 7 noiembrie 2010

Te salut generatie in blugi! O amintire frumoasa....

In ultimele zile posturile tv au fost invadate de stiri, emisiuni omagiu pt cel ce nu mai este! nu am putut sa ma uit, nu am vrut sa ma uit! am preferat sa vad pe youtube spectacole din cenaclu..Mi-au facut sila toate ciupercile aparute pe posturi, care il plangeau pe poet! patetic, popor ratacit..Unde au fost pana acum? de ce nu l-au apreciat pana acum? au uitat cat l-au injurat si parodiat? poporul asta e blestemat sa nu-si respecte valorile?..A fost om, cu greselile lui, dar cum au putut sa intoarca spatele lucrului important? a modelat, a sustinut, a dat valoare morala unei generatii intregi! generatia in blugi!....
Recunosc ca mult timp am desconsiderat generatia parintilor mei, i-am considerat vinovati pt ca au rabdat comunismul atati ani..i-am considerat lasi..Pe masura ce am mai crescut, si am vazut cum e generatia mea..goala, pierduta, fara valori reale, cu "vedete" analfabete, cu cretini care sorb aparitiile analfabetilor..mi-am retras cuvintele adolescentei! Generatia in blugi avea bun-simt, generatia in blugi inca mai citea, era insetata de muzica si poezie, generatia in blugi nu s-a lasat usor! Umpleau stadioanele si salile ascultand cuvinte de suflet, cautau povata de "drum drept", cautau forta sa schimbe..cautau forta sa rabde atunci cand sistemul i-a inabusit..Ei macar au incercat!..Contemporanii mei nu sunt in stare sa gandeasca, nu sunt in stare sa-si caute esenta in suflet!..cine mai poate umple stadioanele acum doar cu poezie si cantec?? contemporanii mei merg la concerte doar daca apare vreo dezbracatura pe scena..Ce lume intoarsa...:( Nu pot uita scena cu..tampitii iesiti la miting, care dansau grotescul dans al pinguinului....Generatia in blugi ne-ar intoarce spatele, ne-ar privi dezamagiti!..
"Sunteti in transmisie directa cu veacul urmator!" ...cata dreptate avea poetul atunci! Poate s-ar dezmetici si generatia mea daca ar avea macar habar ca inainte exista si alta lume, o lume in care nu era rusine ca aveai carte....
Azi mi-au povestit parintii mei cum a fost la cenaclu, mi-au povestit cum stateau noptile la spectacole asumandu-si riscul de a fi vazuti acolo! oricat de mare era pericolul, ei aveau nevoie de un model.....
Sper sa se trezeasca si generatia mea de plastic!..

Cenaclul Flacara 1/6

joi, 4 noiembrie 2010

Norah Jones - Humble Me

Norah Jones - All Your Love

Hihihihii

Ia uite Ubi ce face puiu' tau!!! se lupta!! :)) ueeeei..da stii ce curajuos e??? ca untul la soare!!! :))
Serios, vreau concediu! mai avem putin de asteptat ubire si sa vezi tu ce fuga nebuna tragem! nu stim inca unde, dar mereu ne iese! :) one more week! :)
Asaaaa..am inceput dimineata ca de obicei..nauca, ma chinuiam sa aprind veioza cu piciorul (is just a button on the flour ;p), in ameteala trezirii am imbratisat dulapul si am pupat din aceeasi greseala frunzulitele de toamna de pe dulap..am iesit cu ochii inca inchisi pe hol si..a inceput joaca zilnica "de'a gata in 30 de minute"..evident de fiecare data sunt pierderi de razboi..de data asta a fost patul! a ramas nefacut! :)) partea haioasa e ca mi-am dat seama doar cand m-am intors acasa! :) ubi, fa-te ca nu vezi ce scriu aici! Serios acum, sunt chiar obsedata de curatenie si lucruri aranjate "la linie" dar ma apuca cateodata(cam o data pe anotimp...hmm..care-o fi motivul de fapt?! ;p)de le las pe toate balta! eee..nu ma tine mult ca dovada ca pana la ora asta am tot aranjat si inca nu simt ca am terminat..:) Apoi fuga dupa bus, soferul deja ma stie ca inca mai am ceva de aranjat pe drum(..like nasturii sau esarfa sau ciuciul sau toate la un loc..:) ) si azi ma intreaba ce-ar fi daca ar pleca la timp...Pai mi-ar cam strica ziua pt ca ar insemna ca trebuie sa fug dupa alte masini, a fost raspunsul meu..a trebuit sa-i zambesc omului si gata! ma biraaaau! :)Unde am aflat rasplata pt munca depusa anul acesta! s-a marit salariul...uuuuaaaaaauuuuu!!!! nu potsa cred!!! recompensata pt cele 12 ore de proiectare si gestionare date, zile fara pauza si fara viata personala...daaaaa!! toate au fost recompensate!!!! a meritat!!!!!!!am primit in plus 8..euro!!!! s-a rotunjit salariul de fapt!!!!! ce....bataie de joc, marlanie..si toate sinonimele ce va trc prin minte, nu va sfiiti, toateeee!!!
Asta si-a cam pus amprenta pe restul zilei asa ca ziua de azi am petrecut-o precum cei "experimentati", cu salarii corespunzatoare de loialitate..adica am privit la soare printr-o spartura de geam!! imi faceam scenarii, cum plec din birou si le zic parerea mea sincera si....uuuuuuuf! mama ei de saracie! precis sunt cativa someri care m-ar injura daca m-ar auzi...dar prea e bataie de joc!!...:(
Am venit o bucata de drum pe jos, ca de obicei..prin aerul oarecum mirositor de toamna..mi-am aranjat gandurile in sertarase..nu vreau sa duc frustrarile de la birou cu mine acasa..dar e greu :(
Macar daca ar fi un salariu decent, macar daca s-ar putea trai cu el! as tolera si oboseala si stresul..dar pt banii astia??? pitzipoancele nici n-ar deschide ochii dimineata pt salariul meu...:( A meritat atata scoala, ce mai!!!! :((
Asa ca acum lupt cu gandurile, cu lehamitea si scarba..incerc sa gasesc un motiv pt care maine sa merg la serviciu, incerc sa gasesc un motiv pt care sa nu urasc ingrozitor cladirea aceea oribil de gri! :(
Cam atat de pe front!..