Bingo!

Ii povestesc de masuta de marmura, care tb sa aiba cadrul ala de metal roz. Si ca vreau sa aiba si spatiu de depozitare. Deci nu prea e masuta..
Imi trimite poza. Si-mi zice ca s-a gandit la mine de cum a parcurs primele doua siruri!
Le Bifez Pe Toate! Cu exceptia masutei care inca nu a fost livrata (inca).
Randul 3 si 4, lipseste covorasul de blana....pt ca m-am decis sa iau patura de blanita!
Pheew..canapea si rafturile curcubeu nu le bifam. Avem rafturi....dar nu curcubeu!
Insa....atat, din toata lista! Deci nu e chiar super Bingo.

Nu avem copper mugs, insa avem niste super mugs, 800ml intra intruna singura!
No sriracha! Si fara instant pot! In rest toate bifate!

Ma pune pe ganduri. E oare posibil? Tocmai generatia care revolutioneaza consumismul, restructurandu-l, sa cada in capcana unui trend mai mare?

De pe toata pagina BBC-ului ma atrage un singur titlu: femeile revolutioneaza sutienele, refuza sa mai poarte/cumpere sutienele cu underwire! Pt toate motivele de confort, nu am nevoie de decolteu ca sa ma simt femeie si toata gama de argumente de genul. Cum asa?? Deci nu sunt numai eu intro dunga ca mi-am schimbat anul asta toooaaata lenjeria ducand un razboi direct firelor metalice din sutiene???? Se pare ca nu, iaca tanti sefa de la M&S spune ca asta a fost cel mai vandut produs de lenjerie intima.

Traficul de dupa munca. Imi verific casuta. Un email cu mesaj....video! Stiu numele, mi-a mai trimis cateva oferte de munca, insa nu m-au convins ca ...nu m-au convins ca mi-ar place postul. Omul a reactionat, si a decis sa-mi vb fata in fata. Imi spune, cu pasiune, care sunt ofertele si imi spune de ce insista atat, pt ca stie ca as lua posturile pe loc.
Ma gandesc sa ii raspund de data asta, doar pt ca a gasit solutia asta diferita sa imi atraga atentia.
Ma trezeste claxonul din spate si continui drumul.

La un pahar de rose (evideeeeeent) ii spun lui Vlad despre toate astea...si il intreb cum e posibil sa fugi de banal, ajungand sa te conformi pana la urma tot unui patern!

Ma intriga mai mult, recunosc. Nu ma revolt, pt ca paternul e chiar frumos, si imi bifeaza preferintele, insa tot ma gandesc ca la scara larga, suntem cam la fel.

Coffee, spice and eveything nice

Alandala

Azi a fost o zi lunga. De fapt a trecut repede dar s-au intamplat multe, asa ca mi-a parut lunga. Si zic asta, pardon, scriu in timp ce ma demachiez, pup un chardonnay usor,ma feresc de masinutele baietilor, si trag cu urechea la un sitcom. Nu am baut cafea,dar ma simt de parca as fi baut o cafenea.
Voiam sa scriu despre consumism, si nevoia oamenilor de a cumpara branduri. Dar o sa scriu alta data.

O sa scriu despre chestii mai .....stiintifice. O sa iasa o ameteala, dar incerc. Azi am testat noul XS max. E aiurea, total aiurea. E mare si greu si cu siguranta iti trebuie doua maini pt el. Iti trebuie o geanta doar ca sa il cari dupa tine. Pt ca e atat de greu incat daca il pui in buzunarul pantalonilor se intampla chestii. Si nu ma refer la faptul ca iti poate cadea din buzunar..ci la faptul ca se duc pantalonii la vale..Nu poti sa raspunzi la telefon cu aceeasi mana cu care il tii. Si daca intre timp mai cari dupa tine un mousse si un laptop....ti se ia de noua tehnologie. Asa ca raman cu al meu 7s. Plus.
Plus ca ma descurc mai usor cu el.
Fotografiile insa la XS sunt deosebite. Oricine poate sa fie artist fotograf cu un XS. La fel cum oricine arata ca dupa un facelift daca iti tragi un selfie cu el. Nu WoW! Ci WTF!!! Nu-ti mai recunosti porii si ridurile fine! Pfff..nu te mai recunosti cu totul!  Photoshoparile alea proaste de nu mai aveau oamenii expresii faciale? Asa si cu portretul cu XS. Acu nu zic, unora le-or place.......sa umbla cu cioara vopsita :)))) Deci nu.

Biscuitii francezi. Facuti homemade, nu de cumparat. Mega mega buni. Ii incerc maine si eu, azi doar i-am rontait intre 6 sedinte. Si ne-am dat seama ca romanul chiar e frate cu francezul.

E bine cand ai dreptate, chiar daca trece un an pana se dovedeste asta. Doar ca victoria nu mai e la fel de dulce, ca deh..Dar macar dovedim stiintific ca femeile au instinct, si barbatii nu asculta (niciodata).

Jason Mraz - I'm Yours [Official Video]

I still see you

- Esti nebun, cum de ai vorbit cu ea in romana? De unde stiai ca e romanca?
- Ce ai mai? Dupa haine! Doar ale noastre isi arunca un sacou peste rochia de botez sau cununie si vin la munca!

Din inertie sar sa il contrazic. Ca deh, sisterhood power! Dar nu pot......pt ca le stiu tiparul. Nu e de ajuns ca ele se imbraca "cum trebuie" dar cu privirea "aia" ele stiu cine "nu se imbraca cum trebuie". Stii privirea, usor mirata, ochii rimelati, in forma de migdala, de deasupra unor pometi conturati, te masoara din cap pana in picioare si iar in sus, apoi urmeaza fie un zambet inabusit fie un colt de gura strambat, mai ales daca nu detecteaza vreo initiala imprimata pe haine sau accesorii.
Englezoaicele nu au scapare pt ca ...mna, nu tuturor le iese.

Incerc sa il contrazic, dar nu. Nu pana la capat. Nu sunt toate asa. Dar in mare parte da, mai ales cele venite din Bucuresti. Si oricat de girls power, vad si eu asta.

Piticu se uita pe youtube, initial la ceva desene, acum clickaieste in toate directiile. Mai arunc cate un ochi sa fiu sigura ca nu da vreau like aiurea sau nu lasa vreun o98879kklhhhftk ca si comment pe undeva. Si numai ca incepe! Un glas suav de donsoara! Engleza cu ceva accent. Mai, asta e romanca! Ba nu, ca o cheama Ali! O fi ceva arabesc?are si ceva trasaturi..Il shushui pe pitic de la ecran, sa ma uit mai bine. Povesteste (si ilustreaza) donsoara, cum sa nu te machiezi, pe jumate de fatza e "asa nu", pe cealalta jumate e "asa da". Idee mega-faina, pt ca teoretic e cu ajutor. Mai, vad filmu pana la capat. Si ma ia cu strambat in coltul gurii.
Nu pt produse, nu pt tehnica de machiaj, chiar mega de avord cu tot. Dar nu pot cu aroganta, cu ochii dati peste cap si cu exprimarile "asa faceti voi, deee ceee?" Nu pot cu chestiile astea judgemental, dar deloc.

De la wiki citire

Cred in asta. Nu pt ca e in trend, nu pt ca am ceva contra baietilor, ci pt ca suntem intrun moment al societatii in care chiar avem nevoie.
Nu sunt un animal de companie, aka ahtiata dupa cariera cu orice pret. Nu am un plan, am doar o pasiune. Si am transformat-o intro ocupatie. Sunt printre putinii care fac exact ce le place, sunt intrun anumit punct, dar vreau mai mult, pt ca pot si pt ca am facut destul. Si nu e usor sa fii o femeie intro meserie in care 95% sunt barbati. Cu varste si gandiri diferite. Unii iti respecta munca si personalitatea, altii nu. Cei care "nu" sunt cei care intretin the gap! Marele Gap! Imi vine sa zic noroc ca la noi nu e diferenta mare, insa atat cat e, e prea mult. Pt ca fetele muncesc la fel, unele poate chiar mai mult decat ei. Insa  fustele creion si pantofii toc le dau din start un -20%. Cel putin.....
Motiv pt care tin cu fetele. Din start am mai multa rabdare, mai multa intelegere, ofer mai mult timp si mai mult ajutor. Pt ca daca mai multe fete reusesc si au mai mult succes, cu atat sunt mai mari sanse ca acel gap si acel tavan de sticla sa nu mai existe.

Insa mi-o iau in freza. Des. Pe plan profesional, cat si pe plan personal. Pt ca deschiderea mea catre orice si prima mea oferta de ajutor neconditionat, e perceput de unele ca o slabiciune, sau garda jos. Si vin ochii dati peste cap, strambatura in coltul gurii, si parerile cu "lasa ca stiu eu".

Si mi-e ciuda pe ele. Rau de tot. Pt ca atitudinea asta, intro miscare in care unitatea e totul, strica totul.

Ma gandesc cum sa inchei. Diplomatic. Sa bat saua ca sa priceapa......donsoara. Gen. Cand ajungi sa iti cunosti valoarea, nu mai faci rabat la oameni.