duminică, 30 aprilie 2017
sâmbătă, 29 aprilie 2017
Rochii
Caut rochii. De cateva zile sunt intro aventura aventuroasa, de a cauta rochii. Si sper ca undeva pe parcurs sa gasesc si curajul de a purta o rochie.
Buuun, de unde a pornit totul? Un articol intro revista si observatia editoarei ca nu mai sunt rochii, mai cu seama la fashion showuri, ceea ce..garanteaza inca un an fara rochii.
Ma uit peste pozele articolului, rasfoiesc revista si...am numarat vreo 3 tinute cu rochii, restul pantaloni! Unii atat de scurti incat inca mai dezbat cu Ubi daca pot fi etichetati ca pantaloni sau lenjerie.
Intrun moment de epifanie vestimentara, dau fuga la dressing si caut...Dau de pantaloni, de toate felurile,slim, salvari, drepti,lungi, scurti, 3/4, blugi, blugi normali, skinny, boyfriend, decolorati, jumuliti, cateva fuste(creion, doar office) si cateva tunici. Nici o rochie. Au ramas in Ro, pt ca erau doar rochii de ocazie..dar aici, in viata reala nici o rochie.
Hotarasc sa incep aventura, sa caut rochii. Rochii de zi, purtate ziua in toate activitatile ei normale. La birou, sigur tb sa imi sara o rochie in ochi, nu? Nu! Fuste..fuste creion(dap), fuste scurte si mulate(fiecare padure cu....), rochii nu. In parc...evideeent nu! Cum ar fi sa faci cursa de 100m garduri incercand sa prinzi din urma copilul care fuge brusc in cealalta parte de parc? Sau cum ar fi sa stai aplecata la groapa de nisip in timp ce obisnuita rafala de vant iti pune..lumea-n cap?
Mergem in mall, ii zic lui Ubi ca vreau sa caut niste tricouri-bluzite-cu fass.Povesti, adica da, cautam tricouri, dar de fapt ma uitam dupa rochii. Si nu ma refer la alea lungi si drepte, bohemian, nici la cele scurte/lungi mulate, nici la cele de ocazie, cu florile mari si pompoase din dantelarii. Ci la rochiile normale. Nimic.
Iau lucrurile in serios, pe drum spre casa, in timp ce baietii mei dansau din manute pe melodia lui Ed Sheeran, eu ma gandeam la rochii. Istoria pantalonului nu a fost una usoara. A purtat eticheta desfraului la inceputul lumii, secole mai tarziu a evoluat fiind purtat sub...rochii, ca piesa de lenjerie (ha!). In 1800 primarul Parisului interzicea purtatul pantalonilor de catre femei! George Sand si Sarah Bernhardt au purtat pantaloni, sfidand autoritatile si ochiul pudic public.
Coco Chanel a introdus pantalonii...evazati in lumea modei. Apoi razboaiele mondiale..dar cu adevarat invazia pantalonilor in viata femeii a inceput in anii'70, in mare parte ca forma de protest fatza de ideea de wifey-cu rochita apretata si ca simbol al egalitatii in drepturi.
Deci emanciparea femeilor care s-au luptat secole intregi pt egalitate, pt a fi luate in seama. Imi amintesc acum de ultimile alegeri prezidentiale din SUA, cum costumul pantalon era emblema unui candidat, in timp ce rochitele erau eticheta celuilat..si tot ce venea la pachet cu tipologia de caracter a celor doua tabere.
Sambata dimineata imi propun sa caut si pe net. Jumatate de cana cu cafea mai tarziu si un soare rasarit de-a binelea, in toate paginile de outfituri deschise am gasit cateva firmituri de rochii intro mare de pantaloni, si alea erau scurte, transparente, sau lungi cu crapatura adanca.
Nu-mi propun concluzii. O sa port pantaloni mai departe pt ca asa mi-e cel mai...ubi cum se zice la convenient? In lumea ce-o traim acum ar fi taare greu sa nu o facem, insa mi-e dor sa mai port rochite. Mai stii cum in copilarie te varai intro rochita si ieseai afara cu genunchii liberi la julituri si piscaturi de tantari? Sau cum in adolescenta te pregateai de intalnire, lasand sa cada pe tine, intro mangaiere, rochita de matase? Sau mai stii sentimentul ala de printesa cand ai purtat rochia de mireasa? Maaaan, a fost mega dragut! Uite asta vreau, dar in viata normala. Cer prea mult? 😉
Buuun, de unde a pornit totul? Un articol intro revista si observatia editoarei ca nu mai sunt rochii, mai cu seama la fashion showuri, ceea ce..garanteaza inca un an fara rochii.
Ma uit peste pozele articolului, rasfoiesc revista si...am numarat vreo 3 tinute cu rochii, restul pantaloni! Unii atat de scurti incat inca mai dezbat cu Ubi daca pot fi etichetati ca pantaloni sau lenjerie.
Intrun moment de epifanie vestimentara, dau fuga la dressing si caut...Dau de pantaloni, de toate felurile,slim, salvari, drepti,lungi, scurti, 3/4, blugi, blugi normali, skinny, boyfriend, decolorati, jumuliti, cateva fuste(creion, doar office) si cateva tunici. Nici o rochie. Au ramas in Ro, pt ca erau doar rochii de ocazie..dar aici, in viata reala nici o rochie.
Hotarasc sa incep aventura, sa caut rochii. Rochii de zi, purtate ziua in toate activitatile ei normale. La birou, sigur tb sa imi sara o rochie in ochi, nu? Nu! Fuste..fuste creion(dap), fuste scurte si mulate(fiecare padure cu....), rochii nu. In parc...evideeent nu! Cum ar fi sa faci cursa de 100m garduri incercand sa prinzi din urma copilul care fuge brusc in cealalta parte de parc? Sau cum ar fi sa stai aplecata la groapa de nisip in timp ce obisnuita rafala de vant iti pune..lumea-n cap?
Mergem in mall, ii zic lui Ubi ca vreau sa caut niste tricouri-bluzite-cu fass.Povesti, adica da, cautam tricouri, dar de fapt ma uitam dupa rochii. Si nu ma refer la alea lungi si drepte, bohemian, nici la cele scurte/lungi mulate, nici la cele de ocazie, cu florile mari si pompoase din dantelarii. Ci la rochiile normale. Nimic.
Iau lucrurile in serios, pe drum spre casa, in timp ce baietii mei dansau din manute pe melodia lui Ed Sheeran, eu ma gandeam la rochii. Istoria pantalonului nu a fost una usoara. A purtat eticheta desfraului la inceputul lumii, secole mai tarziu a evoluat fiind purtat sub...rochii, ca piesa de lenjerie (ha!). In 1800 primarul Parisului interzicea purtatul pantalonilor de catre femei! George Sand si Sarah Bernhardt au purtat pantaloni, sfidand autoritatile si ochiul pudic public.
Coco Chanel a introdus pantalonii...evazati in lumea modei. Apoi razboaiele mondiale..dar cu adevarat invazia pantalonilor in viata femeii a inceput in anii'70, in mare parte ca forma de protest fatza de ideea de wifey-cu rochita apretata si ca simbol al egalitatii in drepturi.
Deci emanciparea femeilor care s-au luptat secole intregi pt egalitate, pt a fi luate in seama. Imi amintesc acum de ultimile alegeri prezidentiale din SUA, cum costumul pantalon era emblema unui candidat, in timp ce rochitele erau eticheta celuilat..si tot ce venea la pachet cu tipologia de caracter a celor doua tabere.
Sambata dimineata imi propun sa caut si pe net. Jumatate de cana cu cafea mai tarziu si un soare rasarit de-a binelea, in toate paginile de outfituri deschise am gasit cateva firmituri de rochii intro mare de pantaloni, si alea erau scurte, transparente, sau lungi cu crapatura adanca.
Nu-mi propun concluzii. O sa port pantaloni mai departe pt ca asa mi-e cel mai...ubi cum se zice la convenient? In lumea ce-o traim acum ar fi taare greu sa nu o facem, insa mi-e dor sa mai port rochite. Mai stii cum in copilarie te varai intro rochita si ieseai afara cu genunchii liberi la julituri si piscaturi de tantari? Sau cum in adolescenta te pregateai de intalnire, lasand sa cada pe tine, intro mangaiere, rochita de matase? Sau mai stii sentimentul ala de printesa cand ai purtat rochia de mireasa? Maaaan, a fost mega dragut! Uite asta vreau, dar in viata normala. Cer prea mult? 😉
joi, 27 aprilie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




