Am experimentat azi o zi fantastica! si ce zi! trebuia sa ajungem undeva la prima ora, eram in mare fuga, momentul nu mai putea fi amanat..asa ca am zbughit-o pe usa! ajungem la masina, eu trec la curatat geamurile, Ubi da sa porneasca masina! nimic! zumzait, huruit, de toate! numai motor nu! boooooooy! ma apucase disperarea dar nu lasam sa se vada, curatam constiincios geamurile mai departe! Ubi deja lua foc! linistete bestia daca mai poti! :) Plecam catre taxiuri, fetze plictisite cu tzigari aprinse! Alegem omul care parea altfel, si care evident nu fuma si plecam la drum. Eu cu Ubi eram intorsi pe dos! tocmai acum? avem atatea de facut, atata de alergat, cum sa ramanem fara masina? cum o duci la service daca nu porneste? cine te tracteaza tot orasul mai ales pe vremea asta??!
Intra Ubi in vorba cu soferul, uimit ca rezistase sa nu injure pus fiind intr-o situatie dificila de un baiat potent care nu da doi bani pe ceilalti participanti la trafic, so omul zice: "Rabdare, rabdare, trebuie sa ai muta rabdare!". Mi-am adus aminte pe loc de vorba parintelui de la Sighisoare. Eram si atunci prinsa intr-un ocean de probleme, si mi-a zis cu atata calm si cu o privire atat de sigura "Rabdare, rabdare, rabdare!", incat am simtit pe loc o siguranta ca lucrurile isi vor afla rezolvarea! Si acum, in taxi, aud cuvintele lui in gand!
Rezolvam treburile, plecam in cautarea altui taxi ca sa ajungem acasa, evident in perioada asta a anului e muuuult mai greu! ajungem acasa, sunam mecanicul si acesta il invata pe Vlad ce trebuie facut! uuuuaaat? eu intru in trepidatii! :) e drept ca am mesterelul casei langa mine, si tot timpul el cauta sa repare singur si sa dibuiasca toate cele, dar totusi....auzeam atatia termeni ciudati incat pana la sfarsit eu uitasem cu ce trebuie sa inceapa! si iaca! eu cu emotiile, mesterelul cu sculele dupa el! :) nu are rost sa detaliez pe ce ghimpi am stat si cat de greu a trecut timpul, dar pe scurt: sun maimutelul, mi-am dat seama dupa tonul vocii ca treaba merge bine, motorul torcea, totul ok! a reparat Ubi masina!!!!! :) pai daca nu el, atunci cine? :) a urmat o tura de proba si claxoane cand trecea prin dreptul geamului iar eu nu-mi incapeam in piele de bucurie!:)
Si uite ca o zi mohorata de toti norii ingrijorarii s-a luminat deodata cu multa rabdare, incredere ca exista o rezolvare, si in plus bucuria scumpelului ca a reparat el masina si a mai invatat ceva nou! :)
Nu pot decat sa il felicit si pentru calm si pentru pricepere pe mesterelul tau :)
RăspundețiȘtergereDeci "rabdare" e cuvantul cheie :)
O noapte placuta, Mona!
Dap! rabdare e cuvantul magic! :)
Ștergerecat despre compliment, multumesc eu in numele mesterelului, el zice ca nu a facut mare lucru! :)
:)
RăspundețiȘtergereFrumoasa povestea si plina de morala!
A fost mai usor sa vad partea buna dupa ce s-a rezolvat totul! :)
Ștergere