Iepurila

Acasa era simplu:
"- Hristos a inviat!
 - Adevarat a inviat!"
Se salutau oamenii plecand de la biserica, mergand catre casa sa aduca vestea. La manastirea noastra eram un grup destul de mare, cam toti de aceeasi varsta. Era normal sa ne salutam asa, pana la Inaltare.
Dadeam insa de privire nedumerite, uneori incruntate, daca incepeam vreo conversatie asa la munca sau alte "oficii cu ghisee" :)))
Ba  chiar erai prostul care inca crede, cum sa mai crezi in lumea asta, ai vreo dovada in ce crezi? Se revarsau potopul de intrebari....si jigniri usor mascate. Si le spuneam de ce cred, de ce nu pun la indoiala, iar cand vedeam ca asta-i impinge mai tare la deradere, ma opream. Cred ca unii tb sa vada, cu ochii lor..
Am facut si noi greseala, cativa ani, sa amestecam ouale de ciocolata, si iepurasul, cu Invierea. Adica dupa slujba de Inviere, primul lucru mancat acasa era oul colorat si apoi pasca si oul de ciocolata. Nu am stat sa ma intreb daca e bine, le-am luat pe toate ca fiind normale.
Am plecat de acasa, si am prins Sarbatorile prin alte parti. Reci, fara freamatul de bucurie si speranta. Fara "Hristos a inviat!". Cu multi iepuri colorati, invadand magazine, vitrine, geamuri.
Cred ca asa am decis ca noi le vom separa. Iepuroii or sa anunte venirea primaverii, laolalta cu florile si ouale de ciocolata pe care le scot la iveala urechiatii. Toata explozia de culori anunta primavara, si atat.
De Inviere avem "Hristos a inviat!"
Pt ca nu avem nevoie de mai mult!
Mai e o luna pana la Paste, si ne pregatim sufletele pt dar!