Un nas fericit

De cand ma tot pregatesc de primavara, ma trezesc ca nasul mi-e tot mai antrenat. (Stiu, stiu....am cam auzit toate glumele cu iarba din bus, si nu, nu cred ca asta mi-a antrenat nasul! Dimpotriva, imi infasor fatza-ntr-un turban bine parfumat cu Flora si nici ca-mi mai pasa)
Dar orice plimbare e o incantare, indiferent de vreme!
-imi place mirosul de ploaie, chiar si cand bate vantul, pt ca simt mirosul oceanului.
-imi place mirosul de ploaie, ziua, pt ca iese la ivealul mirosul de verde crud, amestecat cu cel de pepene rosu. Nu stiu cum, dar asa am simtit mereu, ca iarba verde, plouata, miroase a pepene rosu :)
-imi place mirosul de ploaie seara, pt ca imediat imi vine in minte mirosul ce intregeste totul: parfumul de acasa, ceaiul cald, sau supa calda, si patura mare crosetata.
-imi place mirosul de cafea, pt tot universul ce-l cuprinde, navalma de amintiri tesute in jurul canii cu licoare magica. Uneori imi e de ajuns atat, fara sa vreau sa beau si cafeaua.
-mirosul de cartofi copti, gata scosi din cuptor, lasati sa se potoleasca, despicati in doua cu nuca de unt topita deasupra
-imi place mirosul de ciocolata calda, pt ca inchid ochii si imediat imi vad sisterul mesterind prajiturile ei. Noi asteptam ca lesinatii sa ne lase oala ca sa lingem ciocolata.
-imi place mirosul de casa curata, cu curatenia de-abia terminata, pt ca inchid ochii si o vad pe mama, punandu-se langa noi, ca sa ne citeasca desenele de pe proiector.
-imi place parfumul lui, pt ca in secunda aia in care ma trezesc nitel, stiu ca el e langa mine, si ca mi-e bine
-imi place mirosul de paine calda, si imediat imi vin in minte amintiri, din cele mai vechi pana la cele mai recente, cu toate locurile in care painea de-abia scoasa din cuptor strangea in jurul ei toti oamenii, si stiai ca oriunde esti, esti acasa.
Si toata introducerea asta ca sa spun ca ma apuc sa coc painea :)