Cu cafea

 Trezeala după 11, cafeluța, un pic de machiaj (rar..), filme, joaca, eventual curățenie..cam așa mergeau diminețile.

Azi prima zi de munca, adică ora 7 la laptop. Cea mai tampa senzație, sa apeși butonul On al laptopului. Și apoi sa stai...pt ca ai uitat parola. Și apoi sa stai pt ca ai blocat laptopul încercând parole una mai greșita ca alta. Teleghidata am ajuns la cafea, una turcească pt ca dimineața asta cere măsuri speciale. În aburii de cafea mi-am adus aminte de telefonul de munca, am început conversații cu oameni la fel de amețiți, pana la urma problema-i rezolvată, laptopul deblocat și parola schimbată, cafeaua savurata...

Aproape jumate de zi de munca, și încă dorm, încă nu știu ce vorbim în ședințe, dar e ok, și ceilalți sunt la fel. 

Cred ca e o stare de fapt azi. 

Nu-mi cer mai mult de atât oricum, nici măcar o postare de blog mai închegată.