"Două familii trăiau în case alăturate, dintr-una toată ziua se aud strigăte şi certuri, în cealată casă – e liniște. Într-una din seri în prima casă din nou izbucneşte o ceartă, iar soția îi spune soțului: - Ai auzit vreodată înjurături și scandaluri din casa vecinilor? Poate mergi la ei și afli cum trăiesc? Soțul s-a ascuns lângă fereastra casei vecine, ascultând ce se petrece. În casa vecinilor fiecare își vede de treaba lui, soția - la bucătărie, soțul – scrie ceva la masă. Sună telefonul, bărbatul se ridică rapid, iar în drum spre hol atinge o vază, aceasta se răstoarnă, cade şi se face ţăndări. Bărbatul îngenunchează și stringe cioburile de pe podea. Se apropie şi soția, îngenunchează lângă el şi-l ajută. Bărbatul i se adresează soției: - Îmi pare rău, dragă, m-am grăbit să răspund la telefon, am atins vaza și am spart-o. - E vina mea, dragul meu, eu nu am pus-o la un loc mai potrivit, astfel nu aveai cum să n-o atingi. Soții s-au îmbrăţişat, au strâns cioburile și fiecare a revenit la treburile sale. Bărbatul care a urmărit această scenă se întoarce la casa sa, iar soţia îl întreabă dacă a aflat secretul vecinilor. - Da, i-a răspuns soțul, în familia lor, ambii sunt vinovați, iar în a noastră - amândoi avem dreptate,"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu