luni, 26 octombrie 2015

Ready? go!

Prima și ultima cutie :) bune de rasfat...dar dupa ce am citit ingredientele....cred ca o sa ma limitez doar la lapte cald :)

duminică, 25 octombrie 2015

Soo goood

Reteta e simpla:doua cani de faina, o cana de Nutella, 2 oua. Toate se amesteca bine bine, apoi ...se pun in tava pt 20minute la 200°.Gata! :)

Ready for Some Cookies

Cea mai simpla reteta,  lumea zice ca nu iese...
Eu o incerc, daca iese dau de stire :)

My dear, dear Dior

I am sorry!
But...I met him! He is different!
He is..younger, another generation! I am all fresh and luminous, from the first touch!
The foundation is beyond great! Natural looking skin....glowing all day long!
.....and most of all....he takes care of my wallet! :)

Mniom mniom


sâmbătă, 24 octombrie 2015

O scrisoare către trecut

Tu ce vrei sa te faci când o sa fii mare?
Sa bea o gura de cafea cel care a fost întrebat vreodata... vreo suta de ori!...
Bun, acu ca suntem toți energizati, sa spun mai ca eparte. Raspunsul meu varia.. in functie de cartile citite, desenele vazute, asa ca am fost pe rand zidar, coafeza, politista, invatatoare..Spre marele meu noroc nu am ajuns nimic din toate astea, si nu ca ar fi ceva in neregula cu meseriile mentionate, dar a mea chiar imi place si nu mi.ar fi placut sa fac altceva.
Si ma gandeam zilele trecute la cum s-au aranjat toate ca sa se intample asa. Si mi.au venit in gand toate nerabdarile, supararile, grijile cu care traiam anumite momente!...cata risipa!...
Daca as putea sa-mi vorbesc mie, celei din trecut, cate mi-as spune!
Mi.as pune sa nu disper ....asa usor, sa am rabdare, sa ma bucur de tot ce se intampla la momentul acela, sa nu plang prea tare, sa nu plang prea mult..Sa am grija de mine mai mult, sa sper mai mult..pt ca uite: visele se împlinesc!
I-as spune Monei sa nu mai fie suparata ca ea face lectiile pe doua zile in avans cand altii se joaca, pt ca o sa vina o vreme cand ea o sa se joace in parcuri intinse alaturi de mogaldeata ei, în timp ce alții își rup spatele.
I-as spune sa asculte sfaturile și poveștile profei de engleza pt ca o sa vina o vreme cand in or fi de folos.
I-as spune sa îi multumeasca profei de filozofie, pt ca citatul ei i.a fost cea mai buna calauza in anii ce au urmat:"Have more than you show, say less  than you know"
I.as spune sa le  multumeasca profesorilor care inca puneau pret pe educatie..
I.as spune sa se bucure de fiecare plimbare prin Sinaia, pt ca o sa vina o vreme cand tocmai straduta aia o sa ii lipseasca mult.
I.as spune sa se bucure doar de acei prieteni care ii vor demonstra cat de puternica e afectiunea sincera. I.as spune sa nu tragă prea mult de cei care îi arata din prima ca interesele materiale sunt prioritati..
I.as spune sa nu mai sufere ca nu are produse de machiaj, pt ca o sa vina o vreme cand o sa aiba tot ce-si doreste.
I-as spune sa amâne intalnirile cu prietenii si sa nu lipseasca de la nici o intalnire de duminica...cu bunicu!
I.as spune sa le zică mai des parintilor ca ii iubeste..si i-as spune sa nu se mai ciondaneasca cu sora-sa, mai bine sa iasa la o cafea!..
I.as spune sa iasa mai des cu L...pt ca dupa o vreme o sa se vada doar o data pe an..
I-as spune sa meargă mai des in bisericuta micuta...pt ca acel loc o sa-l duca cu dor oriunde in lume!..
I-as spune sa zambeasca atunci cand o toropeste oboseala, pt o fata luminoasa aduce bucurie oricui!
ooooo..cate i-as spune!...

vineri, 16 octombrie 2015

Blame it on the moon

 Nu stiu exact daca...asa am eu un defect din fabricatie, sau daca ceva anume s-a intamplat in copilarie, insa de cand ma stiu.....ma invinovatesc pt orice.
Corectat: ma invinovateam pt orice! se certau ai mei? sigur eu am gresit! era colega de banca suparata? sigur eu am gresit! nu mai suna nu-stiu-cine? sigur am zis eu ceva! ploua?...sigur am facut eu ceva!
Am trait cu ...povara asta, cativa ani lumina!
Si era o piatra imensa, pe care o caram dupa mine, nu mai aveam puterea sa zambesc, nu mai aveam puterea sa ma bucur de nimic, pt ca nu mai vedeam motive de bucurie.
Mi-a pus Dumnezeu oameni in fata ca sa-mi arate cat gresesc!
Da, e bine sa fii responsabil, sa iti asumi toate faptele si vorbele. Asta te tine cu picioarele pe pamant, te face sa nu te ridici la nori simtindu-te curat si fara pata!
Insa fa-o limitat! asuma-ti faptele tale, cuvintele tale, nu si ale altora!
Am intalnit si oameni, o multime de oameni, care refuza sa isi accepte cea mai mica vina, sa isi accepte cel mai mic defect! Nu suporta sa-si vada imaginea altfel decat intr-un mod perfect. Nu suporta sa traiasca cu sentimentul ca gresesc, si ca ceva nu e in ordine din cauza lor! 
E cea mai mare greseala! asumandu-ti responsabilitatea demonstreaza ca esti dispus sa faci tot ce e necesar pt ca acea situatie care nu-ti convine, sa fie indreptata! Atunci cand realizezi ca nimeni altcineva nu e responsabil pt ceea ce traiesti tu, esti deja dispus sa indrepti o greseala!
A da vina pe altul, sau avand pretentia ca altcineva sa te salveze, te face sa te simti usurat pe moment. Insa in acel moment, tu, pilotul avionului stai cu mainile pe langa corp, asteptand ca altii sa vina si sa redreseze aparatul!
Si o sa fii nervos, pe cei din jur, pe cei care nu-ti piloteaza avionul! dar stii  ce? tu esti la maneta, tu tb sa cauti solutii!
Si totul incepe cu acel moment in care nu mai fugi de greseli, ci te uiti la ele, le recunosti si esti dispus sa le inlaturi! tu, cu mainile pe maneta! neasteptand ca altul sa traiasca in locul tau! e calatoria ta, si tb sa o parcurgi pe drumul tau, cu papucii tai!
Ma consumam enorm, pe pilotii astia! pana cand mi-am dat seama ca....nu ploua din cauza mea!
Fiecare e responsabil pt propria viata, gandire, alegere, proprie initiativa!
Oricat de frustrant ajunge sa fie, in cele din urma fiecare e responsabil pt faptele lui...sau pt absenta lor.

Style....ish

" - Si trebuie neaparat sa imi iau o vaza! ba nu, doua! dar sa aiba o forma..altfel!
  - Stiu, stiu...si eu am vrut asa! Am luat-o patrata!
  - Nuuuuu...as vrea sa fie altfel...diferita..Asa, ca borcanul ala de sos de rosii!
  - Pai..sa luam borcan atunci! doua!"

Ce ti-e si cu fetele astea care vor mereu lucrurile altfel?
Sau e doar o chestie de varsatori? :)

Beautiful weather










Pruna stricata...:)))))


Voia sor-mea sa se vopseasca..eheeeee, demult rau!
Intram in magazin si intreaba: ''In nuanta pruna stricata aveti?'' :)))))
Era sa lesin de ras, vanzatoarea palita in rational se uita nedumerita la mine!
Traduc: ''visina putreda'' :)
Acum produsele au o denumire mai...cool, insa nuanta aceea ne-a ramas de referinta!
Si puteam sa trec indiferenta pe langa revista, mai cu seama cand am vazut nuanta cadoului? :)

joi, 15 octombrie 2015

O zi din aceea

Multe sedinte azi, importante binenteles. Ma pregatisem constiincios, de nerabdare am luat si tunica noua de matase, suflul era pe dinamic, sa incepem! ...sa incepem sa visam adica! de cum am intrat in studio, m-a palit amorteala. Au inceput gandurile sa imi alerge care pe unde apucau, intrun iures se adunau amintiri din copilarie, adolescenta..Simteam amintirile, le retraiam intrun mod aparte, ca si cand calatoream inapoi, simtitnd din nou starile.
Mi-am adus brusc aminte de un Craciun. De fapt de un moment din pregatirea unui Craciun. Inca eram in scoala, inca nu intrasem in vacanta, acasa era ceva cenusiu si rece, mi-i amintesc pe ai mei suparati, macinati de griji...cum altfel? ..si apoi deodata au decis sa mergem toti sa cumparam un brad! Am plecat seara, pe o ninsoare plouata, noi doua fericite ca scapasem de teme, razand. Asta e tot ce imi amintesc cel mai intens: ninsoarea plouata, seara, noi toti patru razand, noi usurate ca nu ii mai vedeam pe ei suparati, ei imbatati de gandul nebunesc de a da ultimii banuti pe un brad mare, cu ''las ca vedem noi ce facem pana la lichidare''. Nu stiu cum a fost Craciunul, nu-mi amintesc cadourile sau vacanta de dupa, ci doar acel moment de ''nebunie'' a lor, cand au ales sa riste, sa se bucure in loc de grijile obisnuite!
Apoi mi-am amintit de cateva momente cand plangeam de durere, oboseala era doar o durere intensa (si blogul asta mi-a fost martor in toate greutatile necinstite pe care le-am trait la o anume firma), si ma intrebam de ce, de ce nu pot sa ies din situatia aia??
Si mi-a fost rapsunsul clar saptamana asta, cand seful sefului m-a intrebat de ce nu am venit mai repede in firma lor...Pt ca trebuia sa imi fac experienta dincolo! Am avut nevoie de toate proiectele alea simultane, de toata munca aia aparent de Sisif! ca sa am acum tot bagajul asta!
Apoi mi-am amintit de momentele in care cuibul nostru era o camera, tot decorul era un mare pat cu multe carti in jur. Cu flori si animalute, si farfurii uscate de mancare, cu plimbari nocturne si dormit la ora cand toti ceilalti se trezeau. Apoi mi-am amintit cateva momente de dupa nunta, cand dezamagirea ne-a aruncat in deznadejde si neincredere. In oameni, nu si in El!
 Apoi toata viata schimbata dupa venirea bebelului. Fara sa imi dau seama, cred ca fiecare moment mai important al evoultiei noastre a fost ca seara aceea cand ai mei au ales sa riste, si sa se bucure!
Pt ca in ultimii doi ani am riscat totul, ne-am aruncat inainte fara sa stim ce e dupa colt!
Si inca nu pot sa stau sa trag aer in piept si sa privesc in jur, pt ca inca ma coplesesc toate!
Dar am ajuns acolo unde am visat, si nu cred ca am facut noi ceva deosebit! chiar cred ca era loc de muult mai bine din partea noastra! inca mai cred ca L-am dezamagit pe El zile intregi! si vad cum ne indeplineste rugaciunile de atunci, le indeplineste acum!pt ca sincer, e cel mai bun moment!
Suntem pe alt drum, insa departe de casa, aici ne simtim acasa!


Ihii


duminică, 11 octombrie 2015

Ciocolata calda

Sa nu-mi spui ca ciocolata calda e la fel de buna vara precum e toamna!
De cand am dat ritualul zilnic al cafelei pe cel al ''hai sa vedem cu ce o inlocuim'' ciocolata calda si ceaiurile sunt un deplin rasfat. Pt ca incercam variante inedite, nu avem cum ne plictisi curand. Si daca vara sporovaim vesel la cate un frappucinno, sa ne auzi linistea din timpul toamnei. Un zambet si o privire dragaloasa spun totul si apoi ne cufundam in visare.
Ne place mirosul asta de toamna, frigul asta ce ne face sa ne ascundem in pulovere crosetate, serile astea lungi cand ne strangem in living lasand goale si aproape nefolosite celelalte camere.
In curand o sa vina randul dovleacului. La cuptor, cu mirosul dulce ce se revarsa din bucatarie.

Lazy.....kinda

Toamna lenevesc mult..In cuib sunt toate cele necesare pt comfort, intrun haos, intro ordine aleatorie. Fac curat atunci cand si coltisorul de rezerva e plin :) Si-mi place asa, sunt celelalte 3 anotimpuri pt ordine sclipitoare :)
Problema e cand tb sa caut ceva! pfff..atunci sa ma vezi cu cata sinceritate imi fac promisiunea de a le aranja cand am timp! Dar o sa fac curat! pe bune! :)

sâmbătă, 10 octombrie 2015

With Him by our side


Boo! :)


He gives me gifts :)


O dimineata

O sa pun si pozele dupa ce le descarc.
Ca in orice sambata dimineata, ma trezesc inaintea tuturor si ....me time. Va fac vizite pe bloguri, visez cu ochii deschisi, ma uit bine in jur. Mi.a scris sora.mea zilele trecute un lucru care m.a zdruncit putin. Mi.a spus ca e mandra de mine, ca ii sunt model. Fiind sora mai mare am tot auzit lucrul asta: tu esti sora mai mare, dupa tine o sa se ia! Nu mi.a placut, sa spun drept. Cred ca e prea multa responsabilitate, de mic sa te stii responsabil pe inca un copil, nu e usor, mai cu seama ca nu stii nici tu prea bine cine si cum esti.
A dat scoala in noi, doua incapatanate, si ne.am vazut de drum. Nu m.am mai simtit responsabila pt alegerile ei, pt ca stiam ca oricum alege cum vrea! Si cred ca e normal asa! Poate bat campii, dar e concluzia mea personala. In familiile cu multi copii, cei mari ii cresc pe cei mici. Cei mari inceteaza deodata sa mai fie copii full-time, pt ca au in responsabilitate alte griji in plus. In timp asta poate ii face niste maturi mai responsabili, insa ce am observat la cei din preajma mea, ei sunt si niste adulti tematori. Nu au vise mari, nu se abat de la reguli, si cand iau deciziile le iau cantarind ce e la sigur. Precauti si tematori, fara scanteia aia de " ei si ce? Hai sa riscam sa vedem ce iese!". Ajung sa traiasca cu regrete.
Si spun asta pt ca vad in jur. Cei cu oftatul sunt fratii mari, cei cu zambetele si curajul in inima sunt fratii cei mici. Or fi si exceptii, nu zic nu, ca atunci regula nu ar mai fi regula! :)
Sa revin! :) cand mi.a zis sisterul lucrul asta, am intrebat.o mirata, cum asa? Mi.a zis sa ma uit in jur, sa ies pe strada si sa ma uit bine in jur! Si m.am speriat, m.am simtit deodata coplesita! Vad cum visele mi se implinesc rand pe rand, vad cum fiecare asteptare isi avea rostul ei, si nu cred ca am facut eu ceva iesit din comun. Poate si pt ca sunt multi, multi ca noi aici, si asa "extraordinarul" e ceva normal.
Insa datorita ei, am avut momentul in care mi.am vazut dorintele bifate si implinite.
Partea funny urmeaza acum: sunt mandra de ea, de sora mai mica, pt ca a ales drumul greu si incearca sa il transforme intrunul frumos. Si mi.as dori sa ofteze mai putin, sa aiba mai mult curaj si sa viseze mai mult!
p.s Am iesit pe geam( e prea frig sa ies afara la ora asta), m.am uitat bine in jur, si am prins un zor de zi roz. Cum spuneam, o sa pun si pozele:)




miercuri, 7 octombrie 2015

Nu e usor

De câteva zile ploua.
Normal, e toamna.
Si începe vremea aia cand cu greu ies de sub pilota ca sa zgribul afara.
Deocamdata păcălesc cu o esarfa colorata, cu botine si cu haina de lana cu ditamai gulerul mare si infofolicios.
Azi dimineata, dupa o asteptare in statie, iata vine el, mastodontul albastru.
Ne repezim ca ulii spre prada, si....hait! Dam de miros! :)
Tre sa recunosc ca eu nu am tras.....ca naaa..mai amortita de dimineata. M-au alarmat strigatele celorlalte doamne ;)
Sa zic? Sa zicem ca unii calatori au dat cafeaua pe ceva iarba..nu, nu era ceai! Got it?
Si am calatorit asa pana la birou.
Acu, ce ne facem cu curiozitatea?
Ca eu nu voiam sa stiu cum e, dar nici sa imi tin respiratia juma de ora nu pot!
Mda.....o dimineata altfel!

duminică, 4 octombrie 2015

Stand by

In lista mea de bloguri sunt multe, poate cam jumatate, care au inghetat in timp. Din postarile zilnice, sau saptamanale, acum e doar tacere. Si totusi nu-mi vine sa le sterg, sa le elimin din lista.
Poate sunt rautacioasa acum, dar multe din acele bloguri chiar insemnau ceva, oamenii aceia chiar transmiteau ceva. Ii vedeai ca sunt frumosi si interesanti. Si nu pot sa le sterg blogurile lor mute pt ca stiu ca ei sunt tot acolo, traindu-si vietile lor interesante. Si imi doresc ca unii din ei sa se intoarca, asa ca las portita deschisa, sa ii vad cand reapar.
Si nu, nu sunt rautacioasa pt asta! :) ci pt ca vad multe bloguri, multe, galacioase, zilnice, colorate si ...acolo! in fiecare zi spunand nimic! si zau ca pe astea chiar imi vine sa le sterg!....dar mi-e lene...:)
Intro oarecare masura stiu ca si blogul meu s-a cam mutit un pic. Stiu ca nu mai pot sa povestesc totul, ca jurnalul meu e doar un jurnal pe bucati, dar am motive bune  ca sa fac asta.
Nu toti care iti calca pragul iti sunt neaparat prieteni buni, nu? uneori nu sunt nici macar amici...
Cred ca de la o vreme jurnalul meu s-a mutat tot mai mult in inima. Le pastrez acolo si ma bucur de ele. Insa.....pt ca sunt statornica (;p) las cate un mesaj..codat si aici. :)

At every corner

Sunt atat de statornica! doar cand vine vorba de esenta, de lucrurile cu adevarat importante!
Am crezut in El chiar si atunci cand eram suparata si Il certam ca m-a uitat!
Am sperat in acei oameni chiar si atunci cand sufeream cumplit din cauza lor. Nu i-am urat, mi-a fost mila de ei, mi-a fost mila de mine,dar nu m-am abatut de la drum.
L-am iubit pe el din prima clipa cand l-am vazut. Mi-am dat seama ca pana la el,eu chiar nu mai iubisem pe cineva! si am vazut lumea cu alti ochi.
Cred in prietenie, in prietenia adevarata,cea fara interese, cea care nu judeca, cea care nu barfeste.
Cred in oamenii care tin cu adevarat la alti oameni.
Cred in oamenii frumosi, care te fac sa zambesti din tot sufletul cand iti apar in cale.
Eu cred ca toate astea exista, chiar daca uneori nu le vad. E siguranta aia ca dupa noapte vine ziua.
Azi ne intrebam oare de cati ani Luna ramane chiar toata ziua pe cer? De cati ani Soarelesi Luna sunt vizibili toata ziua pe cer?noi am bagat de seama doar in ultimii..3 ani.
Si in timp ce ne plimbam cu juniorul pe malul canalului, mi-am dat seama ca exact in faza asta sunt acum. E noapte si zi in acelasi timp. Intelegi ce vreau sa spun?
Stiu ca toate lucrurile in care sunt statornica sunt deja aici, desi le astept sa se intample. Ca un abur ce e inca raspandit in aer dar care, cu miscari aproape imperceptibile, se aduna ca sa se intample, ca sa devina un nor!

Zebra style





Gabrielle Aplin - The Power of Love

Gabrielle Aplin - Home

Gabrielle Aplin - Sweet Nothing (Official Video)

sâmbătă, 3 octombrie 2015

Pe Ubi îl doare capul


Haosul de sambata dimineata

Poza cu haosul de vineri seara...era prea ciudata si cred ca mult mai bine iese imaginea daca descriu: noapte, frig, durere de cap si foame in burta, chinese si indian in acelasi vas ceramic in cuptor (in cele din urma a ajuns amestecat in farfurie), o mogaldeata tzipuitoare, si un soooomn mare si gras ce ma pandea la fiecare colt de apartament.
Si normal ca sambata dimineata...haos! :)

That moment

When you know that everything is on the right way.