Inainte..... |
sâmbătă, 26 mai 2018
Ce ai alege?
- Sa traiesti fara internet sau sa traiesti fara caldura?
- Sa fii un cangur sau un cal?
- Sa fii complet invizibil pt o zi sau sa poti zbura pt o zi?
- Sa poti vb cu animalele sau sa poti vorbi toate limbile pamantului?
- Casa pe plaja sau cabana la munte?
- Sa joci fotbal pe tocuri sau baschet pe role?
- Fara internet
- Cal
- Sa pot zbura fiind invizibil
- Limbile pamantului
- Plaja
- Role
:))))))
sâmbătă, 19 mai 2018
Pose
A doua oara anul asta: sar din pat speriata de lumina aurie ce razbate pe hol, si fuga catre cea mai apropiata sursa de tehnologie. Putin peste ora 5 si...........sambata!!
Saltul de adrenalina plus caldura luminii dublata de revelatia ca e sambata, ma fac sa ma indrept catre scari, in lentoare. Pt ca un astfel de moment tb savurat. Livingul arata ca dupa taifun, incep sa-mi amintesc sentimentul de nepasare-de-vineri-seara si ma mir cum de am putut sa uit ca e weekend!
Nu ridic inca jaluzelele insa soarele se imparte in fasii printre ele si e prea kodak-moment ca sa schimb ceva.
Lana del Ray kind of feeling. Si asta pun sa cante.
Inca talpi goale traversez livingul si dau ziua buna bucatariei. Ooo maaan, pizza night, cum am putut sa uit ca e weekend? Inca n-am decis soarta resturilor de pizza, insa ma intind mai ceva ca matza sora-mii catre cana de cafea din dulap. Corectura: cana de cafea de weekend. Filtru e pregatit de cu seara. Pt ca asta e iubire baby! Apas doar butonul si ies in curte. Cer de azur si miroase a mare. S-au intors pescarusii si e atat de liniste incat se aude dusul vecinei de langa. Nu avem pereti subtiri insa ei ii place cu fereastra deschisa :)
Inapoi in bucatarie. Cafeaua inca picura, LDR a ajuns la Summer Wine si-mi da idei pt lista de cumparaturi.
Iti spun drept, nimic mai fain ca o dimineata de sambata.
Saltul de adrenalina plus caldura luminii dublata de revelatia ca e sambata, ma fac sa ma indrept catre scari, in lentoare. Pt ca un astfel de moment tb savurat. Livingul arata ca dupa taifun, incep sa-mi amintesc sentimentul de nepasare-de-vineri-seara si ma mir cum de am putut sa uit ca e weekend!
Nu ridic inca jaluzelele insa soarele se imparte in fasii printre ele si e prea kodak-moment ca sa schimb ceva.
Lana del Ray kind of feeling. Si asta pun sa cante.
Inca talpi goale traversez livingul si dau ziua buna bucatariei. Ooo maaan, pizza night, cum am putut sa uit ca e weekend? Inca n-am decis soarta resturilor de pizza, insa ma intind mai ceva ca matza sora-mii catre cana de cafea din dulap. Corectura: cana de cafea de weekend. Filtru e pregatit de cu seara. Pt ca asta e iubire baby! Apas doar butonul si ies in curte. Cer de azur si miroase a mare. S-au intors pescarusii si e atat de liniste incat se aude dusul vecinei de langa. Nu avem pereti subtiri insa ei ii place cu fereastra deschisa :)
Inapoi in bucatarie. Cafeaua inca picura, LDR a ajuns la Summer Wine si-mi da idei pt lista de cumparaturi.
Iti spun drept, nimic mai fain ca o dimineata de sambata.
duminică, 13 mai 2018
sâmbătă, 12 mai 2018
Le spuneam intrun fel
Le spuneam Pokemoni, nu ca o jignire, ci pt ca de-ndata ce ajungeau ''acolo'' dobandeau puteri magice: se lasau de fumar ca altfel le luau ''fratii'' masina inapoi, scandalagii se cuminteau ca altfel le luau ''fratii'' mobila ce tocmai o primisera in casa. ''Fratii'' nu erau niste italieni mafiosi, ci erau ..dintro anumita religie. Locuiau cu noi, pe aceeasi scara de bloc, mereu placuti si zambitori, mereu intro ofensiva sociala, dornici sa te convinga ca la biserica lor e mai bine. Pe vremea aceea cunosteam Biblia dupa coperti, o carte veche ce o vedeam la bunica acasa. Am mers si noi cu totii, intro duminica, la o slujba. A fost ...altfel, cantece pe scena, lumini, oameni aplaudand, tipand in toate limbile pamantului atunci cand le-a zis pastorul ca e Sf Duh in sala. Oameni tremurand din toate madularele, vorbind amestecari de litere, prinsi in transa. S-au oprit cand tavita cu bani trecea din mana in mana pt donatii.
Asta mi-e prima amintire, punct.
Apoi i-am intalnit si in alti ani, mi-au zis ca o sa ard in iad pt ca cred in sfinti. Mi-au zis ca sunt sub aripa aluia intunecat pt ca tin icoana in casa. Mi-au zis ca ne dau viata noua in Franta, daca ne botezam si ne lepadam de crezul nostru. Ghinionul a facut sa dau si de unii care oficial erau imaginea intruchipata a acelei biserici, dar care in particular ''ce? ma doare gura sa zic ca ei si in schimb sa am de toate fara stres?''. Ne plimbam copiii prin parc si asta doar cand eram prinsa pe picior gresit si nu viram la timp sa scap din raza vizuala a gruputului. Intamplarea a facut ca una din cele mai dureroase intamplari sa fii avut la baza ura profunda si desconsiderarea unei persoane pt care iubirea Domnului si ascultarea Lui treceau pe modul ''ignore'' atunci cand era vorba de noi..
Nu am ajuns sa intalnesc altii, altfel. Nu am ajuns sa interactionez cu altii, altfel.
Pana azi, cand exact la momentul potrivit, exact vorbele necesare s-au revarsat din rugaciunea unuia..altfel! Si pt asta, pt doar acel singur om, am sters cu buretele numele de Pokemon si tot bagajul ce-l aveam in dreptul lor. Nu cred ca sunt toti la fel, si nu cred ca e o religie mai completa ca alta, dar acum stiu ca printre ei sunt si cei ..altfel..
P.S Fara polemici religioase, fara aruncari de vorbe sau pietre, cred ca, cu totii avem intamplarile si dezamagirile noastre, Intamplarea a facut ca ale mele sa fie acestea, asa cum probabil si cei din alta religie le-au trait pe ale lor, cauzate de ai nostri. Nu despre asta e vorba aici (si in spirit de gluma numesc ''echipele'' astfel.) Ci despre faptul ca uneori un om poate sa-ti daruiasca acceptarea si bucuria rugaciunii impreuna, fara alte judecati sau conditionari. Si rugaciunea fara bariere nu mai e utopie.
Asta mi-e prima amintire, punct.
Apoi i-am intalnit si in alti ani, mi-au zis ca o sa ard in iad pt ca cred in sfinti. Mi-au zis ca sunt sub aripa aluia intunecat pt ca tin icoana in casa. Mi-au zis ca ne dau viata noua in Franta, daca ne botezam si ne lepadam de crezul nostru. Ghinionul a facut sa dau si de unii care oficial erau imaginea intruchipata a acelei biserici, dar care in particular ''ce? ma doare gura sa zic ca ei si in schimb sa am de toate fara stres?''. Ne plimbam copiii prin parc si asta doar cand eram prinsa pe picior gresit si nu viram la timp sa scap din raza vizuala a gruputului. Intamplarea a facut ca una din cele mai dureroase intamplari sa fii avut la baza ura profunda si desconsiderarea unei persoane pt care iubirea Domnului si ascultarea Lui treceau pe modul ''ignore'' atunci cand era vorba de noi..
Nu am ajuns sa intalnesc altii, altfel. Nu am ajuns sa interactionez cu altii, altfel.
Pana azi, cand exact la momentul potrivit, exact vorbele necesare s-au revarsat din rugaciunea unuia..altfel! Si pt asta, pt doar acel singur om, am sters cu buretele numele de Pokemon si tot bagajul ce-l aveam in dreptul lor. Nu cred ca sunt toti la fel, si nu cred ca e o religie mai completa ca alta, dar acum stiu ca printre ei sunt si cei ..altfel..
P.S Fara polemici religioase, fara aruncari de vorbe sau pietre, cred ca, cu totii avem intamplarile si dezamagirile noastre, Intamplarea a facut ca ale mele sa fie acestea, asa cum probabil si cei din alta religie le-au trait pe ale lor, cauzate de ai nostri. Nu despre asta e vorba aici (si in spirit de gluma numesc ''echipele'' astfel.) Ci despre faptul ca uneori un om poate sa-ti daruiasca acceptarea si bucuria rugaciunii impreuna, fara alte judecati sau conditionari. Si rugaciunea fara bariere nu mai e utopie.
luni, 7 mai 2018
duminică, 6 mai 2018
sâmbătă, 5 mai 2018
I will
Bag de seama ca de o vreme postez in weekend. Cand e cake-time.
Si asta pt ca restul saptamanii e atat de plin, incat daca e vreun moment de relaxare, cu siguranta nu o sa-l petrec cu tehnologia in mana.
Insa daca ar fi sa scriu in timpul saptamanii.....ar fi despre:
Si asta pt ca restul saptamanii e atat de plin, incat daca e vreun moment de relaxare, cu siguranta nu o sa-l petrec cu tehnologia in mana.
Insa daca ar fi sa scriu in timpul saptamanii.....ar fi despre:
- Munca, nu ea in sine, ci despre decorul si personajele ei. Decorul se tot schimba, cand invat si eu rutina locului tb sa il schimb. Ceea ce nu e rau pt ca la fiecare mutare ma apropii de sticla. Personajele...personajele. Uneori sunt rupte dintro comedie, nu din cauza comicului de situatie, ci pt comicul de limbaj. Umorul englezesc imi merge la inima, mai cu seama cand "le zice bine maica". In decorul nou apar personaje vechi, prafuite. Nu credeam ca o sa ne mai revedem, dar Karma are planul ei. Si e fain, e fain. Monei de acu 6 ani i-as zice: rezista, rezista acolo. Pt ca o sa vina ziua cand ei or sa depinda de cuvantul tau! Si i-as arata un licar din prezentul asta, pt ca asa cum o stiu pe Mona de acum 6 ani, nu m-ar crede!
- Vreme. Macar 3 anotimpuri intro zi. Plecam din casa iarna, ne luam pranzul vara si ne intoarcem acasa intro primavara ametita.
- Gradinarit. Da da, eu. Noi adica. Si iar mi-ar tb poze pt ca daca i-as spune Monei de acu 6 ani ce dansul bucuriei am facut cu Vlad in jurul rodendronului inflorit, nu m-ar crede.
- Bucatarit. Less is more, doar ca mai des. Si o las asa, enigma :))
- Temele de casa. Dap, 5 ani, clasa pregatitoare, dar au teme. Nu liniute bastonase si colorat carti, ci citire -carti, scriere -propozitii, matematica -adunari si scaderi pana la 20, fizica -din exemple practice, creativitate -exemple practice. Si as incepe sa spun cat de mare e diferenta intre sistemele de invatamant, cat de mult se vede cat de important e copilul si nu programa. Si ce mult inseamna sa fii profesor, cu talentul innascut de a invata, chiar daca nu esti platit pt asta. Nu ca sunt platiti putin, ci nu sunt platiti decat dupa o anumita vechime..Si cu toate acestea cat de mult isi autodepasesc frustrarea si investesc, lucrand, intrun viitor mai bun.
- Responsabilitatea asumata, vine la pachet cu civilizatia.
- Googlebox: cel mai tare! Emisiune despre unii care se uita la televizor, care cum si pe unde apuca, comenteaza si reactioneaza la ceea ce vad acolo. Si oamenii se uita la ei. Ne-am uitat si noi pt ca nu l-am crezut pe S cand a zis cat e de funny. E! :))))
- Vise. Nu din cele de printesa. Nu cu pufosenii si dulcegarii. Cu reusite! nu ''succesuri'' si mandrii si vanitati. Ci eu cu mine, spargand tavanul de sticla. Nu sunt singura, busim impreuna tavanul, il lovim cu fiecare ocazie, si la un moment dat o sa cedeze. Stiu asta. stam semete, sigure pe ce stim, si pe ce putem. In costumele noastre, bubuim ritmat, zgaltaind tavanul de sticla. Si cea mai buna chestie? No high heels for that!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)