duminică, 28 mai 2017

Despre prieteni (si viata mondena)

Pt inceput gandeste-te cati prieteni ai. Cati din ei sunt prieteni buni? De cate ori ai trecut prin experiente neplacute din cauza celor care ti-au dezamagit inima?
Si acum.....

Daca Ducesa poarta camasa aia de M&S, in zilele urmatoare o armata de camasi invadeaza insula. Cerceii de la Accesorize? S-au vandut deja pana sa ajungi in magazin. Copiii roiali au purtat tinutele de la Pepa?stai sa vezi cine e de-acu noul trend. Nu zic asta cu rautate, pt ca slava Domnului, modelele acestea sunt indrumatori spre deosebire de pitziponceala din media romaneasca.  Ideea e ca lumea e mult mai deschisa spre ceva nou, bun, etc. Lunile trecute Ducesa a anuntat scoala la care va merge din toamna George. (A fost randul meu sa "aaaaw deci nu doar puiul meu incepe scoala-scoala la 4 ani!"). Socul natiunii a fost dat de alegerea facuta (naaa ca am dat si eu un aer bombastic folosind cuvantul "soc"...putin sarcasm nu strica mai niciodata). Este vorba de o scoala privata, nu din cele exagerat de scumpe, la care insa lucrurile ies din tipar. Artele, sportul si activitatile outdoor sunt principale, regula de baza fiind "be kind". Ceea ce a curentat putin lumea parintilor a fost setul de restul de reguli. Copiii nu sunt incurajati sa aiba cel mai bun prieten, insa sunt incurajati sa aiba prieteni buni. Inainte insa de a avea prieteni buni, copiii sunt indrumati sa se descopere pe sine, sa se constientizeze pe sine, sa-si alcatuiasca sistemul de valori,regula de baza "be kind" fiind aplicata permanent.

E ceva nou, e ceva inedit. Personal mi se pare aproape perfect, pt ca metoda asta e cea mai de bun-simt in educarea viitorilor adulti. Metoda aceasta elimina bullyingul, pt ca "be kind", metoda aceasta elimina problemele de anturaj pt ca in primul rand copilul isi dezvolta propriul sistem de valori, nefiind dependent de apartenenta la un grup. Si apoi spiritul prieteniei de durata este cultivat in defavoarea ideii de best friend.

Ideea nu e noua, cand eram gravida citeam carti de parenting, de peste ocean (ca naaa acolo lumea studiaza orice), in care se explica de ce nu e bine ca cei mici sa aiba un cerc mare de copii in jur, cu care sa isi petreaca in permanenta weekendurile, vacantele, aniversarile sau chiar viata de zi cu zi. Pt ca invatat de mic cu abundenta asta sociala, copilul isi va valida mereu bucuria, reusitele, in functie de numarul anturajului si de reactia anturajului. Ajuns la adolescenta va face orice ca sa se muleze dupa anturaj, pt ca asa a fost invatat de mic. Acelui copil crescut atat de "mediatic" ii va fi greu sa faca propriile alegeri bune, pt ca de fapt nu a ajuns sa se cunoasca pe sine. Asta nu inseamna ca tb sa-ti izolezi copiii, ci dimpotriva, sa ii ajuti sa descopere un sistem de valori morale, sa se descopere pe sine, si apoi sa descopere in ceilalti pe cei care ii sunt de folos evolutiei personale.

Mno astea la scara larga. Disctractia incepe cand coboram la nivelul...cartierului. In iesirile noastre cu copiii, vedeam deseori cum copiii sfiosi erau fortati de parinti sa "zi si tu ceva nu mai sta ca mutu" sau "du-te si tu acolo si spune-le sa se joace cu tine!" Purtand pe umeri o povara nevazuta de parinti, copiii mergeau in grupul "prietenilor", pt a fi respins, luat in deradere de catre ceilalti. Asta in schimb ce in grupul parintilor se discutau meniul saptamanii, detergentii bio, programul activitatilor extra scolare, grupul de dansuri, locul de joaca din nush ce oras, think-tankul din altul, antrenamentul de fotbal si neaparat data viitoare cand "iesim cu astia micii". Numaram cu nerabdare minutele, inchizandu-ma intro bula zen, incercand sa-mi tin macar gura stiind sigur ca fruntea imi tradeaza gandurile. La plecare povesteam cu Mogaldel despre ce i-a placut la "ieseala", ce i-a displacut, cine si cum a gresit si cum trebuiau sa fie de fapt lucrurile.

Invata-ti copilul sa comunice, sa spuna ce gandeste, nu e ceva corect sau ceva gresit. Sunt ganduri si trairi pe care ca si parinte ii esti dator sa le limpezesti, daca e cazul. Dar nu il obliga sa taca, prin reactia ta, sau prin faptul ca sari repede sa ii judeci, critici parerile sau alegerile. Trateaza-l cu respect  rabdare, ingaduinta, pt ca acestea le vei primi la schimb. Nu o sa fie un adult realizat pt ca l-ai obligat sa pian-chitara-tobe-fotbal-dans, totul intrun grup mare de oameni si copii,ci chiar ai sansa ca frustrarile nascute la varste mici, nebagatul in seama si neascultatul, sa ti-l transforme intrun adolescent rebel, care iti raspunde cu aceeasi moneda, sau intrun adult care se rupe de tine incercand sa se descopere la o varsta la care viata trebuia sa ii fie pe un fagas clar.

Mogaldel are cativa prieteni buni. I-a ales singur, si nu sunt parte din anturajul nostru, al parintilor. E bun si generos,se joaca cu ceilalti copii, insa asteapta cu nerabdare sa se intalneasca cu prietenii lui buni. Is mandra de el, pt ca a ales dupa criteriile lui, pt ca nu face diferente dupa culoarea pielii (copiii nu vad diferentele, parintii da), si pt ca vad cum invata sa ii asculte, sa ii inteleaga pe ceilalti. Se distreaza singur, jucandu-se si vorbind cu jucariile lui,ne cheama cand vrea sa fim amantrei, si isi cauta prietenii cand vrea sa fie taraboi si dezastru in jucarii.

As putea scrie despre subiectul asta mult si bine. Nu cred ca detin elixirul, nu zic ca e metoda perfecta. Insa ma ghidez dupa instinct si imi tin mintea deschisa la orice apare nou. Invat din greselile mele sau ale altora. De mult prea multe ori am vazut cum zambetele false se mulau dupa diferite persoane, pt a-si indeplini teluri. Sunt prima sa recunosc ca am investit incredibil de mult timp si sentimente in prietenii care au dezamagit. Sunt prima sa recunosc ca le-am ingaduit incredibil de mult unora sa isi flexeze rautatile si limba ascutita mult prea mult timp pana sa pun stop. Si cred ca fiecare are in jur astfel de exemple. Se spune ca cei care vor schimba lumea sunt copiii Milenialilor, pt ca parintii de acum au o energie fantastica atunci cand isi cauta rostul intrun bine comunitar, in defavoarea binelui personal. Priviti bine in jur, dupa ce ati privit si mai bine in oglinda. Si faceti schimbarea.






6 comentarii:

  1. un subiect destul de ''fierbinte'' !
    ca părinte nu pot să dau sfaturi - pentru că nu am copii ! am ceva teorii dar... mi-a plăcut ceea ce ai scris şi sunt de acord cu totul ! este greu prin ''jungla urbană''...
    mă bucur mult pentru Mogâldel !
    vă doresc multă sănătate !
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
  2. bogat tare cel ce are prieteni buni, eu am unii de o viata, sunt bogata se cheama!

    RăspundețiȘtergere