sâmbătă, 21 iunie 2014

Pe repede-inainte

Imi propusesem dimineata asta sa fac tot ce nu am facut saptamana trecuta. Asa ca dupa vizita pe la alte bloguri am zis sa scriu ceva si pe al meu. Ca multe se intampla, multe-s de povestit, dar atat de putin timp!
Si binenteles ca fiind weekend bebe s-a gandit sa se trezeasca devreme! cred ca are un detector de weekend pe undeva! :)
Si printre lo-lo-lo-lo si he-he-he-he-urile ce razbat din babyphone, incerc sa imi tin ordeinea gandurilor si sa scriu reeepeeedeee!
A fost o saptamana grea, cu cel putin 10 ore de munc zilnic, plus naveta, cu dureri de cap, oboseli si''gata, nu mai stau nici o zi aici!''. Au fost insa momente de aur, cand fara sa fac eu vreu efort Cineva a aranjat lucrurile in asa fel incat sa iasa adevarul la lumina. Si chiar daca acum cerul e cam mohorat si acoperit de nori si nu mai vad soarele asa de clar cum il vedeam acum cateva zile, stiu ca o sa fie bine. Pt ca mereu a fost asa! :)
Si sunt sigura ca nu tb sa folosesc multe cuvinte pt a descrie tona de oboseala ce-mi apasa umerii zilnic, pt ca stiu ca asa simt si altii, poate pt ca asta e directia pe care mergem cu totii, alegand sa traim viata in ritmul asta atat de accelerat!
Si sunt sigura Ladybug ca stii ca mi-e dor de tine, si ca ma gandesc la tine de fiecare data cand trec pe langa biroul tau, si ma bucur ca va e mult mai bine acolo, unde piperu-i verde si sarea e roz! si imi tot spun ca ma pun pe povestit, cu ditamai emailul, dar la sfarsitul zilei pic lata de-a curmezisul patului si adorm inainte sa-mi inchid pleoapele! asa ca putina rabdarica daca mai ai cu mine, si revin cu detalii!
Si ca sa fie totul pus pe tapet, ultima mea zuzenie: plec vineri mai repede de la birou, pt ca aveam cateva drumuri de facut bla-bla-blaa! si uit telefonul la munca!!!! groaznic!! normal ca mi-am dat seama numai dupa ce eram demult plecata, binenteles ca zuza a fost salvata din nou de Rontzi! tb sa ne intalnim sa -l recupere! dar stiind-o pe Rontzi, in ce ritm si mai alert isi duce viata, tare ma intreb in ce goana nebuna ne vom ciocni cat sa imi recuperez phoneul :)si acum imi vine in minte expresia saptamanii, lansata de cineva data mai departe de Rontzi: ''eram asa intr-o graba incat mi-au ramas chilot...ii in urma!'' :)))))
Si apropo de expresii celebre! Ubi are una: ''lumea-i mica, cateva mese!'' :)))) si chiar asa e! de peste mari si tari se aduna oamenii, care se vad pt a doua oara si descopera ca au atatea in comun! cunostinte, din pacate!.......that was mean, right Rontzi? :))))

6 comentarii:

  1. cu chilotii in urma sau nu, telefonul a ajuns unde trebuie,pana la urma:))))))
    Rontzi

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu uit telefonul la munca in fiecare weekend...glumesc, nu chiar! Noroc ca mi-l recupereaza colegele. Dar nici nu simt vreo nevoie speciala sa-l am. Pot sa aflu si luni daca e ceva important.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. la mine e mai simplu! in weekend nu raspund numerelor de la munca :)

      Ștergere
  3. Oboseala asta cred ca ne va sapa pe noi... si ritmul alert, stresul si sutele de ore pe luna petrecute la serviciu.

    Cat despre telefoane, eu trebuie sa il am pe al meu aproape: sotul, mama, prietenii ...toti ne sunam intre noi. Il mai uit si eu prin casa, dar vreo cateva ore acolo nu e o problema :) :*

    RăspundețiȘtergere