It feels good

Reward

They will rock the world

De saptamana trecuta avem butonul cu emoji pe emailul de la munca. Il folosim intruna, alaturi cu cel de schite. Si daca in prima zi a fost ca un Mos Craciun in mai, in zilele urmatoare am inceput sa le folosim doar pt comunicare si biznis. Evident noi...astia tineri. Interesanta a fost reactia celor mai in varsta, s-au minunat si ei in prima zi, pt ca in zilele urmatoare sa ignore total, exprimandu-si public dezacordul.
Ca in toate firmele care se respecta si pun cu adevarat clientii pe primul plan, firma la care lucrez studiaza foarte amanuntit reactia diferitelor generatii la diferite evenimente, produse, idei.
Am aflat astfel multe lucruri despre societatea vremii, si drept sa spun mi-a ajutat mult si pe plan personal, sa privesc lumea in ansamblu, cu alti ochi.

Introducere:
○ generatia Baby Boomers (cei nascuti in primul deceniu dupa WWII)
○ generatia X (generatia nascuta pana la sfarsitul anilor '70)
○ generatia Y, sau milenialii (cei nascuti in anii '80)
○ generatia Z (copiii generatiei X)
○ generatia Alpha (copiii generatiei Y)

Oricat de refractar ai fi la ideea impartirii omenirii pe categorii, tb sa recunosti ca asa cum exista un punct comun al unui grup, familii, comunitati, tari, lucrul asta se rasfrange asupra unei intregi generatii. Si e normal, pt ca suntem rodul unei evolutii interioare influentata de mediul si evenimentele pe care le traim.

 Evident multitudinea de studii facute nu are in spate neaparat un motor de observatie sociala, ci mai degraba o anticipare, o analiza financiara, a fortei de munca, a felului in care diferitele industrii pot ajunge la....banii pe care sunt dispusi sa cheltuie oamenii. Nu-mi pierd speranta in ceva bun si ma gandesc ca de studiile acestea se folosesc si cei care vor sa schimbe lumea.

Sa inceapa distractia!
Milenialii sunt cea mai numeroasa generatie de tineri, de la explozia generatiei Baby Boomers. E generatia care cheltuie sute de miliarde anual, generatia care creeaza trenduri, care schimba intrun mod rapid evolutii in diferire domenii. E generatia celor a caror copilarie si adolescenta a fost marcata de computere, telefonie mobila, internet. Felul in care aceasta generatie foloseste tehnologia ii diferentiaza major de restul generatiilor. Au o incredere puternica in propriile forte, iar daca nu, atunci au incredere in forta"grupului" la care au aderat. Folosesc platformele sociale cu dependenta, fie pt a se exprima, fie pt a se mobiliza contra autoritatii, nu din dorinta de anarhie, ci din dorinta de a rupe raul de la radacina, din dorinta de a "nu mai ingadui". Nu gandesc in termene de granite, expansiunea lor sociala tine mai mult de nivelul de trai decat de dorinra de a poseda bunuri. Trec de la bunastare materiala la perioade de lipsuri, insa nu regreta atat timp cat au creat amintiri. Rup barierele, nu fac lucruri impuse, nu mai e vorba de "eu" ci de "noi". Se implica in grupuri, miscari, se resimt precum "vocea lumii".

Comparatii:
□ increderea in autoritati:
Generatia X are un nivel scazut de incredere in autoritati, milenialii au incredere in forma de organizare, nu insa si in persoanele publice. Un personaj carismatic mobilizeaza mase de mileniali, transformand lumea, in timp ce un personaj nesuferit mobilizeaza masele in a i se opune.
□ rasplata suprema:
Boomersi vor titlu, biroul de pe colt. Generatia X vrea livertatea de a nu face nimic, milenialii vor ca munca lor sa insemne ceva, sa aiba un sens.
□ relatia cu parintii:
Boomersii au avut parinti dominatori, generatia X a avut parinti distanti, milenialii au parintii "elicopter"(cei care te surveleaza intruna).
□ viziunea asupra parentingului:
Boomersii controleaza, copiii sunt planificati. Generatia X se indoiesc de capacitatea lor de a fi parinti, amana momentul. Milenialii o fac insa cu toata fiinta, legandu-se de metodele traditionale, punand familia mai presus de cariera si orice alt interes.
□ viziunea politica:
Boomersii au instinctul de a reactiona puternic contra opresiunii. Ei au schimbat lumea in anii'70, s-au luptat pt drepturi egale, s-au implicat in cauze umanitare care au rascolit pamantul. Generatia X sunt mai apatici si mai concentrati pe problemele personale. Milenialii tanjesc dupa comunitatea, rostul comunitatii, vocea comunitatii.
□ intrebarea care ii caracterizeaza:
Boomersi: "Ce inseamna asta?"
Generatia X: "Functioneaza?"
Milenialii: "Ok, si cum putem noi sa construim asta?"
Generatia Z, copiii adolescentii au generatiei X intra acum in vizor, sunt pe punctul in care isi vor indrepta rostul intro directie sau alta. Sunt la varsta la care se descopera, toti asteapta majoratul acestora, pt a le studia apoi reactiile si faptele :)

Generatia Alpha, puii milenialilor, sunt pe cale sa schimbe lumea. Crescuti de liberalii mileniali, intrun mediu deschis, fara cenzura de informatii, cu toate dorintele implinite de catre fanaticii parinti mileniali, avand ca exemplu rasturnarile de lume si imensa forta mobilizatoare a comunitatii create de parintii lor, sunt declarati deja drept generatia care va schimba omenirea. E pt prima data cand legatura intre generatii e puternic pozitiva, milenialii sacrificand totul pt binele copilului, cel mai important: neconditionand darurirea, rupand regulile, crescandu-si copiii drept viitorii cei mai buni prieteni. Mai important decat siguranta financiara, milenialii isi invata copiii sa caute sensul, sa sporeasca binele, nemaiimpartind societatea in categorii.
 Te-ai gasit?

Despre prieteni (si viata mondena)

Pt inceput gandeste-te cati prieteni ai. Cati din ei sunt prieteni buni? De cate ori ai trecut prin experiente neplacute din cauza celor care ti-au dezamagit inima?
Si acum.....

Daca Ducesa poarta camasa aia de M&S, in zilele urmatoare o armata de camasi invadeaza insula. Cerceii de la Accesorize? S-au vandut deja pana sa ajungi in magazin. Copiii roiali au purtat tinutele de la Pepa?stai sa vezi cine e de-acu noul trend. Nu zic asta cu rautate, pt ca slava Domnului, modelele acestea sunt indrumatori spre deosebire de pitziponceala din media romaneasca.  Ideea e ca lumea e mult mai deschisa spre ceva nou, bun, etc. Lunile trecute Ducesa a anuntat scoala la care va merge din toamna George. (A fost randul meu sa "aaaaw deci nu doar puiul meu incepe scoala-scoala la 4 ani!"). Socul natiunii a fost dat de alegerea facuta (naaa ca am dat si eu un aer bombastic folosind cuvantul "soc"...putin sarcasm nu strica mai niciodata). Este vorba de o scoala privata, nu din cele exagerat de scumpe, la care insa lucrurile ies din tipar. Artele, sportul si activitatile outdoor sunt principale, regula de baza fiind "be kind". Ceea ce a curentat putin lumea parintilor a fost setul de restul de reguli. Copiii nu sunt incurajati sa aiba cel mai bun prieten, insa sunt incurajati sa aiba prieteni buni. Inainte insa de a avea prieteni buni, copiii sunt indrumati sa se descopere pe sine, sa se constientizeze pe sine, sa-si alcatuiasca sistemul de valori,regula de baza "be kind" fiind aplicata permanent.

E ceva nou, e ceva inedit. Personal mi se pare aproape perfect, pt ca metoda asta e cea mai de bun-simt in educarea viitorilor adulti. Metoda aceasta elimina bullyingul, pt ca "be kind", metoda aceasta elimina problemele de anturaj pt ca in primul rand copilul isi dezvolta propriul sistem de valori, nefiind dependent de apartenenta la un grup. Si apoi spiritul prieteniei de durata este cultivat in defavoarea ideii de best friend.

Ideea nu e noua, cand eram gravida citeam carti de parenting, de peste ocean (ca naaa acolo lumea studiaza orice), in care se explica de ce nu e bine ca cei mici sa aiba un cerc mare de copii in jur, cu care sa isi petreaca in permanenta weekendurile, vacantele, aniversarile sau chiar viata de zi cu zi. Pt ca invatat de mic cu abundenta asta sociala, copilul isi va valida mereu bucuria, reusitele, in functie de numarul anturajului si de reactia anturajului. Ajuns la adolescenta va face orice ca sa se muleze dupa anturaj, pt ca asa a fost invatat de mic. Acelui copil crescut atat de "mediatic" ii va fi greu sa faca propriile alegeri bune, pt ca de fapt nu a ajuns sa se cunoasca pe sine. Asta nu inseamna ca tb sa-ti izolezi copiii, ci dimpotriva, sa ii ajuti sa descopere un sistem de valori morale, sa se descopere pe sine, si apoi sa descopere in ceilalti pe cei care ii sunt de folos evolutiei personale.

Mno astea la scara larga. Disctractia incepe cand coboram la nivelul...cartierului. In iesirile noastre cu copiii, vedeam deseori cum copiii sfiosi erau fortati de parinti sa "zi si tu ceva nu mai sta ca mutu" sau "du-te si tu acolo si spune-le sa se joace cu tine!" Purtand pe umeri o povara nevazuta de parinti, copiii mergeau in grupul "prietenilor", pt a fi respins, luat in deradere de catre ceilalti. Asta in schimb ce in grupul parintilor se discutau meniul saptamanii, detergentii bio, programul activitatilor extra scolare, grupul de dansuri, locul de joaca din nush ce oras, think-tankul din altul, antrenamentul de fotbal si neaparat data viitoare cand "iesim cu astia micii". Numaram cu nerabdare minutele, inchizandu-ma intro bula zen, incercand sa-mi tin macar gura stiind sigur ca fruntea imi tradeaza gandurile. La plecare povesteam cu Mogaldel despre ce i-a placut la "ieseala", ce i-a displacut, cine si cum a gresit si cum trebuiau sa fie de fapt lucrurile.

Invata-ti copilul sa comunice, sa spuna ce gandeste, nu e ceva corect sau ceva gresit. Sunt ganduri si trairi pe care ca si parinte ii esti dator sa le limpezesti, daca e cazul. Dar nu il obliga sa taca, prin reactia ta, sau prin faptul ca sari repede sa ii judeci, critici parerile sau alegerile. Trateaza-l cu respect  rabdare, ingaduinta, pt ca acestea le vei primi la schimb. Nu o sa fie un adult realizat pt ca l-ai obligat sa pian-chitara-tobe-fotbal-dans, totul intrun grup mare de oameni si copii,ci chiar ai sansa ca frustrarile nascute la varste mici, nebagatul in seama si neascultatul, sa ti-l transforme intrun adolescent rebel, care iti raspunde cu aceeasi moneda, sau intrun adult care se rupe de tine incercand sa se descopere la o varsta la care viata trebuia sa ii fie pe un fagas clar.

Mogaldel are cativa prieteni buni. I-a ales singur, si nu sunt parte din anturajul nostru, al parintilor. E bun si generos,se joaca cu ceilalti copii, insa asteapta cu nerabdare sa se intalneasca cu prietenii lui buni. Is mandra de el, pt ca a ales dupa criteriile lui, pt ca nu face diferente dupa culoarea pielii (copiii nu vad diferentele, parintii da), si pt ca vad cum invata sa ii asculte, sa ii inteleaga pe ceilalti. Se distreaza singur, jucandu-se si vorbind cu jucariile lui,ne cheama cand vrea sa fim amantrei, si isi cauta prietenii cand vrea sa fie taraboi si dezastru in jucarii.

As putea scrie despre subiectul asta mult si bine. Nu cred ca detin elixirul, nu zic ca e metoda perfecta. Insa ma ghidez dupa instinct si imi tin mintea deschisa la orice apare nou. Invat din greselile mele sau ale altora. De mult prea multe ori am vazut cum zambetele false se mulau dupa diferite persoane, pt a-si indeplini teluri. Sunt prima sa recunosc ca am investit incredibil de mult timp si sentimente in prietenii care au dezamagit. Sunt prima sa recunosc ca le-am ingaduit incredibil de mult unora sa isi flexeze rautatile si limba ascutita mult prea mult timp pana sa pun stop. Si cred ca fiecare are in jur astfel de exemple. Se spune ca cei care vor schimba lumea sunt copiii Milenialilor, pt ca parintii de acum au o energie fantastica atunci cand isi cauta rostul intrun bine comunitar, in defavoarea binelui personal. Priviti bine in jur, dupa ce ati privit si mai bine in oglinda. Si faceti schimbarea.

Aceiasi

-Nu putem sa ne inchidem in propria inchisoare
-Ba da, si inca cum! Nu-mi tb nimic, si daca chiar e...comand totul online, lucram de acasa, facem sedinte la telefon
-Tb sa treci peste teama, politia, militari sunt peste tot, elicoptere sus..
-Nu ies
-Nici la mall? Nici in parc? Si mogaldeata?
-Nu, nu iesim
-Ask italian?
(Maaaan asta-i lovitura sub centura! In ce hal sfaraie acolo crevetii in unt si usturoi!)
-Si road trip? Si little cottage?
-.......... Ii urasc, nu ar tb, dar ii urasc. M-au facut sa simt teama
-Asta si vor
-Stii cati colegi zic ca mine?
-Stiu, si eu aud asta.

Miercuri plangem toti, murmurand Oasis. Toata suflarea aia de oameni, simt toti la fel. Pt ca noi suntem oameni.

Iesim in centru, in mall. Suntem multi, imbracati colorat, cu fruntile ridicate. Straini intre noi, ne zambim. E lumea mai draguta ca de obicei, love e cuvantul de ordine cand intri intrun magazin, cand cumperi ceva, cand te ciocnesti de cineva.

Ce s-a schimbat? Mai nimic, fricile is tot acolo, tinute in frau. Pt ca
Tb sa fim un exemplu, sa le aratam copiilor ca nu ne temem.
Pt ca, in the end, love is bigger than hate.  

In His name

Am vrut sa scriu despre Manchester. Despre cum marsavia acelor animale ne solicita toleranta, acceptarea, curajul, nesabuinta aceea fabuloasa care ne indeamna sa colectam amintiri, nu obiecte, cautand evadarea intrun loc plin de energie..... distractia unui concert..
Ca nici intro alta zi, azi mi-au sarit in ochi multimea de adolescenti ce a invadat centrul orasului si mallul, cu veselia lor, sfidand orice umbra de teama. M-am gandit la parintii lor, cat de greu le e acum sa mai decida ceva, sa aleaga ceva..e o lume diferita, in care raportarea la cartile de parenting nu te ajuta. Pt ca acolo poate te invata cum sa ii fii adolescentului aproape, dar nu te invata cum sa traiesti cu frica..curajul lumii asteia.
Nu am stiut cum, sau daca sa ii spun Mogaldelului despre cele intamplate. A aflat singur, de la radio, m-a intrebat ce inseamna terorist. I-am spus ca sunt niste gunoaie, nu mai sunt oameni, care fac altora rau. De ce? cum sa ii spun sa inteleaga? Sunt de alta religie, ei cred in altceva si sunt turbati ca nu ii urmam, ca noi traim alta credinta. Ei nu cred in Doamne-Doamne? nu pui, ei nu cred si vor sa ii pedepseasca pe toti care cred in El.
Daca va vine vreo idee sa ziceti ceva de politic, climat economic sau razboi pt resurse...nu aici! pt ca indiferent cate justificari le-ai cauta, ceea ce au facut tine de constiinta de sine, in cazul lor..de lipsa ei. Nu spun ca sunt toti la fel, nu fac comparatii intre religii, insa tot ce nu e bazat pe iubire si iertare nu e religie, nu pt mine.

Symphony ......or Sing your heart out

🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵🎵

Suntem diferiti, stransi in jurul unei masute joase, savurand arome diferite de cafea. Firi diferite, cu sentimente diferite, in momente diferite ale vietii, stransi totusi, in acest prezent, in jurul unei mese joase, din cafeneaua asta mereu galagioasa.

Imi privesc colegii, in iuresul lor bezmetic, roind in furnicarul asta de costume, laptopuri, cravate colorate, fuste creion si nude heels. Dupa cateva inghitituri de cafea o sa intru si eu in roiul asta aparente haotic. Dar pana atunci mai e, cateva inghitituri si cateva replici cu ''amici mei artisti''. Cred ca hipsterul ne-a botezat asa, si din prea multa lene...prea mult spleen, noi nu ne-am impotrivit.

Le povestesc scurt patania mea de azi dimineata cum un drum de 20 de minute s-a transformat intrunul de 2ore 45. Au patit-o si ei, asa ca stiu ce inseamna, ma bucur doar pt ca ma scutesc in a da prea multe detalii si in a retrai neputinta de a sta inchis intro masina, intro dimineata senina cu soare alb, in care drumul te cheama sa faci o evadere la ocean. 

Se vaita pe rand, de sef, colegi, taskuri impossible si termene stranse. Ma simt precum un master batran, secular de-a dreptul. Am trecut prin toate astea, cand eram de varsta lor, insa pe alte coordonate geografice. Si realizez ca locul geografic in care te aflii intrun anumit moment nu iti asigura bucuria, fericirea, implinirea, reusita..doar pt ca altora, aflati in alt moment al vietii lor, le iese asta. Zi-o pe aia cu ''pomul laudat'', sau pe aia cu ''nu-ti compara inceputul cu mijlocul altuia'', sunt valabile toate. Nu e o reteta universal valabila, fiecare are drumul sau, in ritmul sau, si fiecare tb sa treaca prin anumite lectii, ca sa se implineasca. Cei care isi masoara reusita in obiecte stralucitoare, etichete de fitza si obiecte wow, probabil nu or sa isi invete lectiile prea curand. Cei care din prea multa sensibilitate traiesc totul atat de intens. incat o povara de dimensiunea unei furnici ii doboara, isi vor invata lectiile intrun timp mult mai indelungat. 

Sunt sincera cu mine (ca nu stiu cum altfel)..in diferite unitati de masura am trait din toate cate un pic..sau mai mult. Mi-am julit si eu genunchii pana am invatat sa ma ridic, mi-am incovoiat si eu spatele pana am invatat ca anumite poveri nu sunt de purtat pe umeri, mi-au lucit si mie ochii in obiecte nefolositoare, dar care imi aduceau o bucurie sufletului, umpland metaforic niste goluri vechi.

Le zic doar ca tb sa aiba rabdare, si sa ia din asta doar ce e de invatat, ca daca or face asta candva or sa culeaga si laurii. Stiu ca urmeaza un ''ce stii tu''.....il simt din priviri, nici nu tb sa il rosteasca. Foolish pride.......sa crezi ca stii toata povestea celui din fatza ta...Nici nu incerc sa ii corectez. Peste cativa ani si cattiva bagaje de experiente, or sa fie si ei in postura masterului secular ce isi asculta colegii stransi in jurul unei mese joase dintro cafenea zgomotoasa.

Ajung acasa, ne cuibarim amantrei (Mogaldelul meu potriveste cuvinte) pe sofa, stau cu capul pe bratul Ubiului, pupand si mangaind spinarusa puiutului. Ne uitam la emisiunea lor preferata, miroase a lumanari parfumate, casa curata si soare alb. Si nu mai simt dorul ala catre ocean. 

Watch out, girlie mood

He is good

Then and now

Truly, Honestly

A noastra

- Tu papusica, nu tb sa creada toti in iubire. Trebuie, dar nu poti sa ii schimbi tu. O sa-si intalneasca si el povestea lui, si o sa vada ca e.

Nu

- Cum o fii, trebuie sa fii diplomat. Nush exact de ce e cu trebuie, da trebuie sa fii diplomat.
- Bine, atunci nu ma rasucesc pe calcaie cand dau de specimen, dar fac sa nu am nici o treaba prea apropiata cu personajul. Si de ce zici ca e cu trebuie? De ce nu pot sa fiu doar sincera, si sa ii spun simplu "iesi"?
- Nush exact, probabil educatia, bunul simt..
- Deci bunul simt ne face sa mintim, sa ne prefacem?
- Diplomatia nu inseamna sa te prefaci.
- Ba da inseamna. Daca nu pot sa ma manifest sincer, daca nu pot sa vb sincer, inseamna ca ma prefac, inseamna ca mint. Diplomatia inseamna prefacere.
- Jeez, bun, te prefaci.
- Deci mint. Bunul simt ma obliga sa mint. Daca o tinem tot asa o sa negam toate valorile.
- Nu le negam, le dezbatem. Ti-am zis ca e relativ, totul e relativ.
- Deci am stabilit ca nu sinceritate.
- Nu sinceritate, e mult prea evaluata. Nu exista valori, ele apartin contextului. Ca prietenia, sau iubirea
- Mai ramane sa-mi spui ca nu exista iubire pura, simpla, neconditionata!
- Nu exista! Se conditioneaza totul! Ne prefacem ca nu, dar conditionam totul.
- Auzi, de ce nu vorbim si noi prostii, lucruri de-alea banale? Ceva asa..usor..care sa nu deprime mijlocul de saptamana?

With love

Working Friday

hei

stii senzatia aia cand esti in vacanta

si e soare, si esti imbracat de plaja

dar tb sa mergi la restaurant sa-ti iei micul dejun

si cand te apropii de restaurant simti miros de ceai, si de rosii proaspate, si mirosul ala de mare

si e soare si cer senin

si stii ca restul zilei nu faci nimic decat sa te relax?

jeez..

damn

misto sensatie

m-a palit un dor

mananca cineva rosii pe aici

si simt ca e soare

dar stii senzatia aia cand ai 12 ani, esti in vacanta la tara

te trezesti dimineata, te gandesti ca nu ai nimic de facut

si te duci si te urci in cires sa mananci direct din copac

 wooow

ce simpla e viata

adica ce simple sunt bucuriile astea care dureaza zeci de ani dupa

apoi varul tau sare gardu la tine in curte ca i-ai facut pofta

)

il lasi sa se catere?

si te intreaba daca nu te duci cu el la ciuperci

mmmm

le pui pe gratar?

mamaaa

simple, cu sare

hribi dinaia cu sare

f*ck

am o stare...uite exact asa...

Simple beauty

Quote

Ganduri fara mic dejun

Mult prea lenesa sa fac o poza cu ce am in fatza acum.Ar insemna sa pierd .....decorul :)
Inlocuieste feliile de paine cu doua double chocolate brownies (sunt mici, cat falanga unui deget).
Patura pufoasa e peste tot, nu pt ca ar fi frig, ci pt ca imi place senzatia.

Butonez lenes (e doar duminica dimineata, nu?) bloguri, de la noi..si de la altii. Ma minunez, ma inspir, ma bucur, ma pun pe ganduri....suntem atat de diferiti. Structura ADN-ului atat de comuna, si noi atat de diferiti. Mi-a trimis cineva un link despre "blogurile cu pereti albi".
Era tare interesant, pt ca facea o paralela foarte variata, intre top5 mama's most rated blogs (blogurile cu pereti albi, in care lumina e mereu perfecta, e mereu soare si copiii sunt mereu niste perfecti fara nici un tantrum), kardashiencele(care niciodata nu-si arata bonele, sau oamenii de serviciu, lasand impresia ca sunt doar ele mame-gospodine-femei de afaceri), Ivanka Trump (care tocmai si-a lansat o carte, nu despre nepotism cum am gandi cu totii, ci despre...femeile care muncesc).

Omul vorbea despre falsitatea sociala, care porneste de la "modele" si se continua pana si in relatia cu familia, prietenii, vecinii. Omul nu suporta sa fie mai prejos, sa fie cu ceva in urma. Ti-ai pus poza cu 2 parfumuri..ataaat?? ia de aici poza cu 6 parfumuri, ca sa-mi vezi valoarea. Ti-ai schimbat un pic mobila in casa? La Ikea barbate, tb sa schimbam si noi ca altfel nu merge. Hainele....pff tb sa fie atasate de cele mai tari etichete. Nu conteaza cine si in ce conditii inumane le produce in acele ateliere sclavagiste. Mancarea..tu gatesti acasa? Ia de aici poze cum comand eu de la restaurant. Vacantele..unde le faci si de cate ori pe an? Ai numai cateva zile libere pe an? Ce naspa.....tb sa te compari cu mamele/ femeile intretinute care au liber oricand, deci ia de aici inca un motiv sa te urasti, sau sa-ti urasti munca.

Concluzia articolului era ca alimentam singuri cercul asta vicios, comparandu-ne cu altii, grabind sa dam sfaturi sau pareri, cautand disperati sa ne validam valoarea..cum altfel, mult peste cea a sireacului care a postat/ zis ceva. Intro lume de multi, fiecare isi cauta identitatea separandu-se de altii. Doar ca unii o fac intrun mod agresiv. Chiar daca folosesc pt asta pereti albi, lumina buna si copii perfecti in decoruri fara cusur. (Nu e musai sa fie peretii albi ;)  )

     🎀🎀🎀🎀inchei aici rezumatul articolului🎀🎀🎀🎀

       ............... ca sa evit alte confuzii

Am terminat prajiturile, cele doua..am zapat bloguri si da, am vazut reflectia articolului in lumea virtuala....deopotriva intro mica dar si mai mare masura.

Ma uit in jur, am peretii albi (sic) cu tablouri colorate, livingul e muuuuuuult mai plin de mobila fatza de sfarsitul anului trecut. In bucatarie au aparut mai multe aparate/ ustensile de gatit... Am schimbat decoratiunile din casa. Si toate nu din imitatie, ci pt ca am inca din copilarie, pe vremea cand nu exista internet si socializarea asta fotografica, niste pitici care mereu tb sa schimbe decorul.

Ma trezesc ca ma intreb oare cum ma percepe lumea? Stiu ca sunt parintele contra-exemplu care isi lasa, in dimineata de weekend, copilul pana tarziu in pat, uitandu-se la desene si mancand un ou kinder inainte de micul dejun. In parc suntem parintii contra-exemplu care lasa copilul sa isi bage nisipul in buzunare doar ca sa faca magie un pic mai incolo. In balti sarim cu totii, pt ca niciodata improscatul nu-si pierde farmecul. Vorbesc despre pasiunea mea pt job, si despre laurii pe care uneori :))))) ii adun, cosmetice noi...pt ca girlie stuff. Vorbesc despre dragostea noastra pt ca maaaan, chiar avem o poveste intensa! Vb despre copilul meu dezghetat si mumos, pt ca asa e, puiul meu de cioara, deci mi-l laud :))))

Si ma gandesc ca mai sunt altii ca si mine! Intro lume majoritar superficiala/ falsa, mai sunt si altii, insa....mai faci diferenta de peretii aia albi cu lumina perfecta?

Happy tummy

It takes so little

Cu soare

Soare puternic, o cladire inalta, cu pereti de sticla si aerul conditionat oprit.

Am rezistat la sedinte cat am putut, apoi am luat urma dezertorilor, in spatiile amenajate pt lucru, din afara cladirilor. Locurile ocupate.

Ne intoarcem la birou, tarand laptopurile dupa noi. Pana cand Starbucks si licoarea magica.

A functionat? Nu prea ;) cheful de munca disparuse, dar macar nu am mai cascat.

Anyway, prima zi de vara pe anul asta.

I love it

Sun is up

Crazy inlove