Do your thing

 Mogaldeata vine de la școală, încet pe dealul verde. Prietenul lui vine și el încet, amândoi isi trag picioarele după ei fata de alergatura obișnuita de manzuti eliberați. Ii asteptam la gard, doar ca mogaldeata, în loc sa vina la noi, merge la părinții celuilalt copil și le spune: ca nu e ok sa lovești copilul, și nici sa îl pedepsești fără joc, pt ca e doar un copil care trebuie sa învețe din greșeli, și e normal sa facă mizerie când se joaca, dar în loc de pedeapsa tb ajutat sa facă curat pana învață și singur. 

Nedirijat, neobligat, mogaldeata mea și-a aparat prietenul, intrun mod civilizat și sincer. L-am învățat de mic sa spună ce gândește, cu tot riscul gafelor ce ies din sinceritatea necenzurată. L-am învățat ca are mereu libertatea de a alege ceva, și ca niciodată nu tb sa accepte mai putin de atât. L-am învățat sa fie conștient de el, dar și de alții, și ca e mai important sa fie empatic decât sa fie terorizat de gura lumii. Nu a fost pedepsit vreodată, în nici un fel, și în casa noastră nu exista reguli, pt ca ''așa am zis eu''. De mic i-am explicat fiecare lucru, fiecare întâmplare, ca sa știe ce consecințe se pot întâmpla, și apoi el sa aleagă. Ne-a ajutat și sistemul educational, am făcut și noi sacrificiile noastre, încă avem casa ''decorată'' în stil Montessori. Nu mi-e teama ca o sa fie râzgâiat, nu mi-e teama ca ''n-o sa asculte''. În educația noastră fără reproșuri (cu ce am făcut și ce am dat), am ales ca e mai important sa anticipeze consecințele unor acțiuni, ca el și ceilalți sa fie safe, am ales ca e mai important sa trateze orice situație respectuos și empatic. Nu mi-e teama ca o sa fie râzgâiat, pt ca investim în sistemul lui de valori morale. Nu vrem sa facă lucrurile perfect, nu vrem sa impresioneze pe nimeni cu lucruri extraordinare, îl încurajăm să-și dezvolte talentul, dar fără presiunea de a face cuiva pe plac, sau de a cauta validare în alții. Prefer oricând stângăciile unui copil de varsta lui, decât atitudinea ''perfecta'' a unui copil terorizat de reguli, pedepse și reproșuri cu ''ce am făcut eu și tu nu mă ajuți cu nimic''. 

Cel mai usor inveti copilul prin exemple, nu vorbe și teorii impresionante, ci prin fapte. Un copil bun începe cu un părinte bun.