Duminica dimineata

Ma trezesc inaintea lui. Incerc sa profit cat pot de mult de putin internet si putina tehnologie, tin jurnalul cat de cat updatat, fac vizite prietenilor. Gandul insa mi-e tot la el, puiutul care doarme in camera de alaturi. Ii ascult fosneala prin babyphone si de-abia astept sa ii aud vocea. De cum se trezeste canta si vorbeste, pe limba lui, plus cateva cuvinte de-ale noastre, suficiente cat sa ma faca sa tresar de bucurie.
Jucariile de cu-o seara inainte il asteapta in dormitor, sunt pe pervaz, noptiera, comoda, langa pat, sub pat. Se bucura cand il aducem in patul nostru si-si vede comorile :) ne imparte pupiceii pe rand, se alinta si ne povesteste, probabil ce a visat.
Iubesc aceste dimineti!