Cum sa scriu asta fara sa par mai frivola (decat par deja)?
Pe noi ne-a lovit pandemia si lockdownul (absolut orice magazin inchis cu exceptia supermarket) mai mult decat a patit-o restul Angliei, pe motiv de oras vesnic in high alert. Pana anul asta daca auzeam de Bezos (titanul cu Amazonul) imi faceam cruce cu limba in gura si dadeam si 3 pasi in spate. El sau pisica 13 - tot aia! Mi se parea (si inca) murdar sufleteste ca un om sa fie mai bogat décat economia unei tari, sa lucreze cu oameni pe care ii plateste minimul posibil, cu asigurare medicala doar dupa ani de lupte legale. Am zis ca eu si Amazon no kiss forever!
Pana cand...martie, tot inchis, orice urma de magazin inchis. Mancare pe ratie, cateva luni, ca deh oras mic neimportant pe harta economica, mai la coada cu aprovizionarea. Se schimba anotimpurile, copilul creste, musai haine noi, cosmetice, incaltari, si tot felul de treburi prin casa. Jucarii! da! jucarii si orice arts&crafts..de unde daca nu de pe Amazon? de pe Amazon! si incepem relatia noastra love - hate, in care eu investesc, el Amazonul indeplineste. Bucuria pachetului livrat la usa si al meu strans din buze la checkout. Love - hate ca la carte.
Ca orice familie destupata la minte (sic) intra si Vladul in ecuatie. Pash-pash..Ubita pui si de-un aftershave? si lista-i lunga. Punem punem ca trebuie. De la "Ubita punem?" pana la "da ce-ai mai comandat Ubi-ule?" a fost doar un pas. A venit Mosul toata vara, cutii surprize de nu stia unu ce a comandat una. Si invers. Mai comic a fost cand veneau comenzile si amandoi se uitau ca blondele la curier: la noi domle? La noi, ca uite numele pe cutie! Pe romaneste, ca de cele mai multe ori le livra romanul nostru. Ninja, nu-l vedeam cand si cum, aparea doar pachetul.
Preferatul nostru in schimb era un altul..cu el nu aveai surprize, stiai cand vine. Pardon, simteai cand vine, un intreg pachet audio-ofactiv. Incepeau ciripiturile reggae, ya-ya de rigoare si....fumul. Muguri de polen, in cel mai puternic abur posibil. Ceata? dap, in toata regula! Cand venea omul vesel impingeam copilul in bucatarie si numai apoi deschideam usa. Cu zambetul pana la urechi. Pana cand intro zi, deschide Ubi. Deschide dupa ce omul plecase. Il vad ca sta in usa uitandu-se in toate partile, tragand des si repetat pe nas. (hahahahahahahahahaha) ''Tu Ubita, miroase ceva, a nu stiu ce, si nu situ de unde vine! da miroase de te pisca ochii!'' ''Pai si?'' il intreb, ''mai stai? e asa bine?'' Se uita contrariat la mine in timp ce vine catre bucatarie. Printre hohoteli ii explic ce-i cu mirosul, de unde si de ce. O privire sticloasa si uimita cum numai in filme mai vezi! hahahahahaha ''Ubi, ai luat un joint de toata frumusetea, marfa buna!''
De unde stiu? pentru ca unii dintre noi au facut naveta cu autobuzul care mergea catre universitate, si sa zicem ca ce folosesc studentii ca sa se trezeasca dimineata, nu e cafea. Conserva inchisa ermetic cu frunze si oameni, asta era busul de Uni. Adevarat, cateva saptamani la rand si deja simteam diferenta intre ieftin si scump. De unde am stiut sa-i zic Ubi-ului ca ce aduce Amazon la usa e buuun. (adica nu-i bun, bad mom ptiu ptiu)
A inceput panda, bataie si coate in coaste pt cine sa deschida usa primul! Pe strada noastra mai locuiesc 7 familii de romani, o lume pestrita, cu de toate si de toti, Cu aia mai de gasca glumeam, stiau si ei ce stiam si noi, apreciau si ei bonusul de la Amazon..Cu altii insa....sa zicem ca ne-au inchis robinetul cam pe cand a inceput scoala. Cred ca au identificat mai greu mirosul, dar cand l-au identificat au aplicat metoda Karen: ''cine e manager aici? vreau sa vorbesc cu managerul!'' (mi-o imaginez pe un ton tuguiat si isteric, nu de alta, dar l-am mai auzit de cateva ori, mai cu seama cand scoala copiilor venea cu propuneri incendiare...) S-au laudat romanilor de peste drum, ce fapta buna au facut ei, si cum ne-au salvat ei de ''voi nici nu stiti ce era in fumul ala!''...The irony...stiam, chiar stiam, si noi si restul de 3-4 familii ''nebanuitoare''.
Morala povestii? Orice parere buna ai despre tine, oricat de convins spui ''eu niciodata'' fii deschis la minte, pt ca posibilitatea ca tu ''macar o data'' e foarte mare. Ca o vei aprecia sau nu, depinde doar de tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu