Boema la Ora 12?

Nu, nu are legatura cu vreo stare melancolico-oftatatoare, nici cu ora 12 a lui Capatos (…mda….unii se gandesc la asta cand spui  ‘‘ora 12’’)..

Are legatura cu ideea de ‘’primul lucru pe care il fac cand ma duc acasa’’.

Cam pe la orice pauza de cafea se vorbeste de concediul ce se apropie pt multi dintre colegii mei si implicit si pt noi. E emotionant sa auzi care e primul loc de vizitat pt majoritatea dintre noi: bunici batrani ce-si asteapta nepotii din strainataturi, parinti, prieteni dragi, stradute batute din frageda pruncie, biserici..E atat de emotionant sa vorbesti despre dorul tau, despre golul ala ce te arde din momentul in care ai pus piciorul in noua tara gazda..La inceput te arde, apoi trece timpul si esti prins in tot angrenajul cotidian, incepe sa nu mai doara atat de tare, tresari si simti toti fluturii in stomac cand vezi o imagine de acasa, cand te rascoleste o amintire de acasa. Apoi incepi sa iti amintesti ce a fost mai frumos, iti amintesti de ce a fost bine acolo…dar pt toti, pt toti e la fel de viu si motivul pt care am plecat de acasa. Nu, pt majoritatea nu e vorba de bani. Nu vorbesc de toti diasporicii, vorbesc doar de cercul nostru mic de romani din companie.

Dupa primul loc de vizitat, vine in discutie ‘’prima pofta de acasa’’. Pe lista e asa: Fornetti, mici si bere (da, suntem in tara berii dar ne e dor de un Ursus si Timisoreana), salata de vinete cu maioneza si ardeii copti, ciorba de burta, papanasii, ora 12 si Boema.

Apoi vin in discutie traseele. Drumurile pe care le facem pt a ne intalni cu unii si cu altii, alese astfel incat sa cuprinda pitorescul de acasa. Avem munti si ape si aer curat si aici, ne e dor de muntii luati la picior in verele tineretii noastre.

Avem planurile facute, toate ingramadite in scurt timp, pt vacanta de acasa.