Day dreamin'

Ploua. Si miroase a urs! Biroul e undeva intro fosta padure, adica inca e padure in jur, si stii..ma uit pe geam, vad ceata cum se ridica din padure, patura de nori gri, stropii de pe geam, toate ma fac sa vreau sa fiu undeva pe o veranda de lemn, cu o cana de cafea in mana si cu padurea alaturi.

Si in casa sa fie luminos, cu geamuri mari, interior simplu, cu cele necesare la indemana dar nimic in plus…

Sa fie atmosfera de weekend in mijlocul saptamanii, sa nu fie alarma de trezire dimineata devreme. Sa nu fie zgomotul orasului, sa nu aud metroul si nici avioanele trecand deasupra.

 

E ciudat cum in aceste ore de visare, nu-mi vin in minte vacantele deosebite, ci cele simple, intamplate pe nepregatite. Ca atunci cand ne-am suit in masina si am plecat de la munca direct la munte. Sau atunci cand in plina iarna cu fulgi mari si grei, ne-am suit in tren si am plecat in Sinaia. Fara planuri multe, fara rezervari dinainte, ci acolo..la simtirea momentului.

Si a fost exact asa, un balcon deasupra vaii, munti si padure in jur, ploaie, un interior simplu cu de toate, nimic in plus, sampanie in pahare de plastic, haina lui groasa de iarna si noi pe balcon, fara nici un gand, doar sorbire de sampanie si padure ninsa.

Si apoi joaca prin nameti, coboratul pe scarile inabusite de zapada, pana la Irish Pub, ceaiul cald, pastele buuune, conversatiile noastre fara inceput si fara sfarsit. Plimbarea prin ninsoare, cu caciula mea de iepuras pleostit, grija lui ca fularul sa-mi acopera pletele, drumul inapoi spre camera acea alba si luminoasa, cu balconul mare, padurea si paharele cu sampanie.

 

E vara, si mi-e visarea intr-o iarna de demult..