luni, 6 ianuarie 2014

Rabdarea ca virtute

Cu gandul asta ma incurajez! si ma straduiesc sa nu-mi pierd rabdarea, sa strang de ea, sa ma agat de ea!
Pt ca altfel nu am ce sau cum face!
Nu sunt un om al planurilor minutios create, nu urmaresc cu fervoare indeplinirea lor, nu fac din asta un tel in viata. Am doar directii, ma adaptez pe drum, ideea e sa nu orbecai in ceata.
Asa cum ma simt acum! si-mi vine sa imprastii obstacolele, sa inlatur ceata, sa trag soarele de razele lui numai sa apara odata! as scutura pomii, as tipa, as alerga dupa curcubeu, l-as cauta! daca macar as sti in ce directie e!
Si aud ca trebuie sa am rabdare, ca asa s-au rezolvat toate de fiecare data!

3 comentarii:

  1. Nici eu nu am fost atunci cand Dumnezeu a împartit rabdarea........ dar cand nu ai de ales..... o cumperi! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. De cele mai multe ori nu avem de ales. Nici eu nu-s prea rabdatoare by default dar lucrez zi de zi la asta...

    RăspundețiȘtergere