marți, 4 martie 2014

In lucruri simple

Am auzit zilele trecute un preot vorbind despre anormalul normalitatii. Cum se intampla in mod obisnuit, cum il intalnesti la tot pasul, cum ajungi sa crezi ca "anapoda" e normal doar pt ca sa fac toti, ca e peste tot. Ca oameni ce ar trebui sa fie responsabili in fata altora, isi asuma anormalul ca pe ceva normal, sub pretextul ca "asta e lumea in care traim".
Toti cauta un anume succes, o anume fericire, o anume implinire...cea care e admirata si dorita de majoritate, cea care e prezentata in toate mediile. Oamenii vor sa aiba case, neveste, cariere, ca in filme.Sau nici macar asa, ci ....mai ceva ca vecinul!
Si oamenii ajung sa nu mai fie sensibili la lucrurile normale pt ca sunt obisnuiti, saturati cu anormalul.
Nu ne mai misca problemele aproapelui, doar pt ca "toata lumea are probleme".
Nu ne mai framanta dificultatile unora doar pt ca "numai cine nu vrea nu castiga in vremurile astea".
Nu ne mai agitam sa il ajutam pe cel in boala sau necaz, pt ca "si noua ne e greu, eu cum m-am descurcat?"
Si Doamne....lista e lunga! sigur ati auzit si voi altele..
Ca nu om schimba lumea, e clar!dar macar sa nu ne lasam schimbati in anormal!....
Si-mi caut bucuria in lucruri simple, normale!

5 comentarii:

  1. “The simple everyday experiences become the doorway to new thoughts and inspirations.”
    E.A. Bucchianeri

    RăspundețiȘtergere
  2. Se poate zice are dreptate... In mare. Ne dorim multe, nu inseamna ca si le avem sau ajungem sa le detinem. In schimb, bucuria nu e mai mare intr-o casa mai mare si nici nu esti mai sanatos cand ai mai multi bani. Caut sa ma bucur de ce e simplu si totusi complicat: sanatate, iubire, prietenie, familie, zambete si cantece :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai na....noi suntem normale :))) sa zicem! :) dar daca te uiti in jur o sa vezi ca nu multi gandesc ca noi....

      Ștergere
    2. stiu ... uneori mai uit si eu ceea ce e bun, dar ma redresez ;) :))

      Ștergere